Principalele cauze ale eșecului la Evaluare Națională. Ce rol joacă sărăcia și dezinteresul părinților și care sunt efectele

Cauzele eșecului elevilor la Evaluarea Națională se explică în primul rând prin dezinteresul părinților față de educație și sărăcia endemică, mai ales în mediul rural. Iar efectele, spun specialiștii, se extind la nivelul întregii societăți.

Sunt și elevi care au lăsat foaia goală la Evaluarea Națională FOTO Adevărul

La nivel național, 74.5 % dintre elevii care au absolvit clasa a VIII a au reușit să obțină note peste cinci, la Evaluarea Națională. Cei care au obținut note mari la cele două probe de evaluare au șanse mari să ajungă la un liceu bun și să se decidă ce carieră vor dori să urmeze după finalizarea clasei a XII a. Există însă și acel procent de 26%, elevi care nu au reușit să obțină la Evaluarea Națională nici măcar nota 5. Mulți dintre aceștia vor găsi locuri, în cel mai bun caz la profile tehnologice. Cei pasionați de diverse meserii, le vor învăța și-și vor găsi un drum în viață.

Dar sunt și cei care se vor opri cu școala, la cele opt clase absolvite. Conform specialiștilor în ocuparea forței de muncă, ei sunt cel mai vulnerabil segment în economia de piață. Își găsesc greu de muncă și atunci când o fac sunt plătiți prost. O parte îngroașă rândurile asistaților social sau în cel mai bun caz ajung sezonieri la muncile agricole prin Italia, Spania sau Germania.  Unul dintre județele din România care se confruntă de aproape două decenii cu această situație dramatică, este Botoșaniul. Statisticile arată o realitate cruntă, recunoscută de oamenii din educație dar și de săteni. În județul Botoșani, sunt mulți copii din mediul rural, care nu mai merg la școală fiindcă nu sunt susținuți, ba chiar încurajați să aibă grijă de vite, în loc să-și facă temele. ”Din păcate este o realitate cruntă a vremurilor noastre”, precizează Carolina Enea, director la Liceul Tehnologic din Bucecea, județul Botoșani.

Aproape 40% dintre elevi nu au reușit să obțină un 5 la Evaluarea Națională

Conform rezultatelor finale, de anul acesta, la Evaluare Națională, în județul Botoșani, 65.6% dintre absolvenții de clasa a VIII a înscriși , au reușit să obțină note peste cinci sau egale cu 5. Restul de 34.4% adică mai bine de 20% dintre elevii din județ, au medii de 2,3 sau 4. Sunt și cazuri în care elevii au luat nota unu la ambele probe. Adică au dat foaia de examen goală. Cele mai slabe rezultate au fost obținute la școlile din mediul rural.  Pentru șefii de la inspectorat rezultatele sunt deocamdată acceptabile, fiind ani și mai slabi din punct de vedere al rezultatelor. ” Avem niște rezultate acceptabile la momentul acesta și trebuie ținut cont și de aspectul în care ne desfășurăm activitatea, unde o mare parte din elevi se regăsesc în învățământul din mediul rural. ”, spune Bogdan Suruciuc, inspector școlar general. Sunt cazuri extreme în județ, unde majoritatea elevilor din școală nu au reușit să obțină nota 5. Este vorba despre Școala numărul 1 Dimăcheni, acolo unde doar puțin peste 5% dintre elevi au luat note peste 5. 

Sărăcia și lipsa de interes a părinților față de educație

Este ușor de observat că majoritatea notelor de unu, doi sau trei, la Evaluarea Națională se obțin în școli care aparțin comunităților mai sărace din mediul rural. Este vorba mai ales de sate de agricultori și crescători de animale, unii la limita subzistenței. În multe cazuri copiii nu au toate condițiile moderne de trai. ”Condițiile sociale sunt din păcate o cauză a eșecului la evaluările naționale. Sunt copii care vin din anumite medii, se confruntă cu greutăți”, spune Carolina Enea, director la Liceul Tehnologic Bucecea. „ De multe ori acești copii din medii defavorizate să zicem, au fost consiliați, profesorii au făcut eforturi. Dar chiar și așa realitatea cu condițiile ei, din satele românești, înving toate aceste eforturi. Nu reușesc să obțină nici 5 la Evaluarea Națională”, mărturisește, Sandu Marinică, directorul Liceului Tehnologic din Coţuşca.

Iar sărăcia este dublată de lipsa de interes a părinților pentru educație școlară. Este de fapt un cerc vicios, nivelul scăzut de educație al părinților, lipsurile materiale, duc în cele din urmă la un interes scăzut pentru performanțele școlare ale copiilor, care trebuie să participe la muncile din gospodărie, cele care de fapt aduc supraviețuirea materială a familiei. ”Din păcate folosirea copiilor la muncile câmpului și la treburile gospodărești, este o realitate cruntă. Sunt cazuri de părinți care-i iau de la teme au îi țin acasă pentru că au nevoie la muncile agricole sezoniere. Vă dați seama că acolo nu mai poate fi vorba de rezultate la școală”, spune Carolina Enea. Fosta directoare a Școlii din Ungureni povestea cu ani în urmă un incident șocant petrecut în timpul Evaluării Naționale.

Mai precis, în 2018, un copil de țăran a adormit cu capul pe bancă în timpul examenului. Motivele oboselii erau halucinante pentru un școlar. ”Pur şi simplu am auzit un zgomot. I-a căzut pixul din mână, adormise. Am aflat că a muls vacile de la trei dimineaţa şi apoi a venit la examen. A dat foaia aproape goală.  Părinţii sunt dezinteresaţi. Îi folosesc la muncile câmpului, la creşterea animalelor. La ţară aşa gândesc părinţii. Zic că elevului prea multă carte nu-i trebuie, fiindcă el i-a luat tractor, i-a luat vacă şi aşa mai departe. Şi automat trebuie să muncească, nu să stea cu burta pe carte toată ziua. ”, spunea fosta directoare. 

Fără carte, fără viitor

O parte a celor care nu au obținut nota 5 la Evaluare Națională nici nu-și mai bat capul cu școala. Iar cei care sunt ținuți mai degrabă în gospodărie decât la școală, rămân doar cu opt clase. Mai sunt și cei care provin din familii dezorganizate sau foarte paupere, din medii defavorizate. Toți aceștia ajung să nu poată urma nici măcar cursuri de calificare într-o meserie. Rămân simplii zilieri, pe bani puțini sau efectiv îngroașă rândurile asistaților sociale. În județul Botoșani, în jur de 70% dintre șomeri au doar opt clase. Sau cum arată o altă statistică, o treime din locuitorii județului au doar opt clase.  Iar pentru o calificare într-o meserie este nevoie de nivelul de 10 clase. „„Nivelul de calificare este o mare problemă a persoanelor care există la ora actuală în evidența AJOFM. Noi încercăm să-i orientăm pentru finalizarea învățământului de bază primar sau gimnazial, a doua șansă. Iar cei care au terminat învățământul minim obligatoriu să-i orientăm către parcurgerea cursurilor de formare profesională”, spune Anca Apăvăloaie, directorul AJOFM Botoșani.