Unde s-au pierdut cei 16.000 de copii care nu dau Evaluarea Națională. Expert: „Asta înseamnă sistem prost croit”

Aproape 16.000 copii, conform unei analize Edupedu.ro, nu vor susține probele examenului de Evaluare Națională 2024. Unde sunt acești copii, cum s-a ajuns aici și cum ar putea fi îndreptat sistemul.

Elevii care nu susțin Evaluarea ar putea abandona scoala FOTo: arhiva

Peste 160.400 elevi sunt așteptați să susțină marți, 25 iunie 2024, prima probă a examenului de Evaluarea Națională. Alți aproximativ 16.000 nu au mai ajuns să fie înscriși automat de către școli, arată o analiză realizată de Edupedu.ro, pe baza comparării numărului de elevi înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului școlar 2023-2024 cu numărul total de elevi înscriși la Evaluarea Națională. Numărul de elevi neînscriși, echivalentul a 634 de clase cu câte 25 de elevi fiecare, este cel mai mare din 2019 încoace, arată în continuare analiza Edupedu.ro.

Situația este și mai alarmantă având în vedere că, în luna ianuarie a acestui an, tot Ministerul Educației făcea publice rezultatele unei evaluări privind motivele care au dus la neparticiparea masivă la cele două examene importante, Evaluarea Națională și Bacalaureat, și se transmitea în școli și o listă de măsuri de intervenție astfel încât lucrurile să nu se repete.

Elevii, victimele politicilor iresponsabile

Cei aproximativ 16.000 copii „pierduți” de sistem sunt în fapt victimele a două politici iresponsabile, este de părere expertul în domeniul Educației - prof. Marian Staș.

Vorbim pe de o parte de „incapacitatea structurală a sistemului de a păstra, de a reține, generațiile de copii integral în școală” și de „incapacitatea administrațiilor publice locale de a crea condiții astfel încât părinții să fie încurajați să-și țină părinții la școală”, spune specialistul.

„Una ține de școală ca sistem și alta ține de administrația publică locală ca sistem, adică de o Românie bananieră atât educațional, cât și bananieră din punct de vedere al administrației publice”, a declarat prof. Staș, pentru „Adevărul”.

Neînscrierea elevilor la examen este „una dintre cele mai mari rușini și unul dintre cele mai mari voturi de blam pentru sistem, (...) alături de și împreună cu hiatusul și decalajul enorm între calitatea educației în mediul rural și calitatea educației în mediul urban”, adaugă expertul în politici educaționale Marian Staș.

„Asta înseamnă sistem prost croit, prost proiectat. În momentul când ai mii și zeci de mii de copii pe care-i pierzi în sistem din clasa I până în clasa XII-a, în momentul în care decalajul dintre sat și oraș este uriaș într-o țară care e membră a Uniunii Europene și în momentul în care toate statisticile pe educație ne plasează în coada Europei, astea nu sunt conjuncturale, asta înseamnă sistem prost, inadecvat, proiectat”, spune Staș.

De ce abandonează copiii școala, cum pot fi opriți

O posibilă soluție pentru a micșora numărul elevilor care abandonează școala la trecerea de la gimnaziu la liceu este absorbția clasei a IX-a la gimnaziu. O discuție „dură” a mai avut loc în România cu ani în urmă pe această temă, amintește prof. Staș.

„Au arătat statisticile, cel puțin la noi, faptul că ruptura esențială de populație școlară care abandonează este între clasa a VIII-a și a IX-a, din motive care țin de pregătire școlară, de capacitatea de a intra la liceu și așa mai departe, or prelungirea sau extinderea cu clasa a IX-a a gimnaziului ar avea rolul să diminueze exact asta”, spune Staș.

Pe de altă parte, este o lipsă crasă de preocupare a diriguitorilor de educație, care nu reușesc să țină evidența copiilor și să creeze mecanisme care să împiedice abandonul.

„Sistemul din start funcționează cu 10% pierderi. Sunt cam 9-10% din sistem. Unul din zece copii e pierdut în marasmul acesta de societate și de sistem educațional care nu sunt proiectate corect ca să satisfacă nevoile acestor generații. De pildă, unul dintre motivele principale este următorul: modelul curricular e făcut atât de prost încât copiii simt că nu le folosește și nu le place. Și atunci care e primul lucru pe care-l fac? Abandonează, pleacă. Și cu asta au terminat discuția. Că nu sunt în stare, că nu învață, că nu conectează cu ceea ce se întâmplă în școală și atunci prima soluție este soluția de evadare din sistem, așa cum vedem. Când evadezi? După cum constatăm, evadăm de regulă atunci când ne confruntăm cu examenele. Și la examenul de Bacalaureat sunt mii și zeci de mii de copii care decid să nu se mai înscrie la BAC. Comportamentul este comparabil și la terminarea clasei a VIII-a și la terminarea clasei a XII-a”, spune prof. Marian Staș.

Cifrele făcute să susțină sistemul

O altă întrebare care se pune este aceea dacă cei aproximativ 16.000 elevi neînscriși la Evaluarea Națională au frecventat toți cursurile clasei a VIII-a sau dacă nu cumva o parte dintre ei au fost elevi doar în scripte, astfel încât școala să-și primească banii potrivit costului/elev, iar profesorii să-și păstreze catedrele. Această teamă că, în cazul în care numărul de elevi scade, profesorii pleacă acasă are în schimb o soluție la îndemână, spune Staș. Este vorba de un alt model de carieră didactică. Acest model ar putea să țină cont nu doar de activitatea la catedră, ci și de opțiuni orizontale echivalente.

„În momentul în care lipsesc norme, de pildă, atunci primul lucru pe care îl spunem e că rămân profesori pe drumuri. Dar dacă în loc de asta adaug și completez și spun așa: uite, timp de cinci ani, sau de șapte ani, sau de opt ani, te normez așa: 20% activitate didactică la catedră, iar restul de 80% ți le pun consiliere de carieră – tutorat și mentorat pentru profesori debutanți, am modalități alternative prin care să nu blochez procesul în ore ca atare. Activități remediale, alte activități pe care le pot cuantifica, dar care nu înseamnă în mod necesar număr de copii, adică număr de catedre, adică număr de ore”, explică prof. Staș.

Legea care permite ca norma didactică să poată fi alcătuită și din activități nedidactice există deja, însă sistemul preferă ca astfel de activități, de fapt, să le pună peste, explică Marian Staș.

„Alternativele care există în lege sunt puse de fapt peste, asta-i partea ordinară. În loc să construiesc un model care să includă lucrurile acelea și să-mi relaxeze normarea doar pe activitate didactică la catedră, nu, le pun călare peste, că așa vreau eu, să fie golănească, să fie comunistă, să fie sindicalistă”, adaugă expertul.

„La noi, în România, meseria nu e brățară de aur”

O altă problemă a sistemului este, spune expertul în politici educaționale, aceea că se comportă centrifug în raport cu copiii.

„Dacă e ceva care se leagă, unde copiii constată că le folosește, că le place, evident că presiunea de a rămâne este mai mare decât presiunea de a pleca. E cât se poate de simplu lucrul acesta. În management e un model care se cheamă analiza câmpului de forțe. În momentul de față, pentru 10% dintre ei forța centrifugă e mai mare decât forța centripetă, adică cea care-i scoate din sistem este mai mare decât cea care i-ar putea ține. Și asta din motive de impostură, de birocrație. Este un sistem incapabil să se reformeze. E formă fără fond, România educată este un proces mediocru, n-ai cum cu așa ceva să rezolvi o serie de tare care sunt adânci și sunt endemice și sunt societale”, adaugă Staș.

Că intervențiile sunt doar de formă în cele mai multe școli relevă aceleași date, fiind evident că propunerile transmise în ianuarie de către minister au fost în bună măsură doar bifate în școli. Școlile pilot în schimb sunt exemplul concret că lucrurile făcute cu seriozitate funcționează.

Întrebarea care în continuare se pune este câți dintre copiii neînscriși la Evaluarea Națională vor fi cu adevărat recuperați și își vor continua școala pe ruta școlii profesionale. Marian Staș crede că puțini.

„E posibil (n. red. – să se regăsească în rândul celor care se înscriu la școlile profesionale), dar procentul va fi unul scăzut, iarăși dintr-un motiv idiot, societal: pentru că la noi în România meseria nu e brățară de aur. Prin urmare, învățământul profesional, vocațional, încă nu sunt valorizate cum se întâmplă în Germania și în Elveția unde peste 60-70 % dintre copii absolv învățământ profesional și, iacătă, societățile cât de dezvoltate sunt”, a conchis prof. Marian Staș.