Gramatica după metoda Tik-Tok. Ce spun experții despre propunerea Inspectoratului Școlar București

Rezultatele slabe obținute de elevi la simularea examenului de Evaluare Națională cer măsuri urgente de remediere, iar Inspectoratul Școlar București a prezentat planul de intervenție cerut de minister. Oficialii din educație propun, printre altele, 5 minute de gramatică și 5 de lectură la începutul fiecărei ore de Limba română în școlile unde media notelor a fost sub 7. Să fie, oare, aceasta rețeta succesului pentru cei 30% dintre elevii care nu au luat notă de trecere? Nici vorbă, spun specialiștii în educație, profesorii, dar și mulți  părinți. Inclusiv elevii sunt de părere că e destul de greu să îngrași porcul în Ajun..mai ales în 10 minute. 

La simularea Evaluării, 30% dintre elevi nu au reușit să ia notă de trecere la română. Sursa: arhivă

Cinci minute de gramatică și cinci minute de lectură la începutul fiecărei ore de Limba română. Asta îi așteaptă pe elevii claselor a VIII-a din București care au obținut rezultate slabe la simularea Evaluării Naționale. Mai exact, medii sub 7. Sunt propuneri care fac parte dintr-un plan de intervenție mai amplu, prin care autoritățile încearcă să-i ajute pe copii să recupereze materia neînvățată și să ia note mai mari la examenul național din vară. 

Ministerul Educației a cerut soluții, inspectoratul le-a gândit, le-a pus pe foaie și a spus „asta trebuie să facem!” Vorbim însă, despre măsuri disperate, luate în ultimul ceas și care nu-și au sensul. Sunt, mai degrabă, declarative și atât, spun la unison profesorii care au demonstrat că rețeta succesului înaintată de inspectorat a fost luată ca să spunem că am făcut și noi ceva.

4 ani de studiu recuperați în 10 minute

 „Elevii oricum bifează gramatică și lectură în timpul orei de curs propriu-zise. Deci, care este, de fapt, scopul acestor zece minute?”, a comentat pentru „Adevărul” Alexandra Achim, profesoară de Limba română la Colegiul Național „I.L. Caragiale”. „Gramatica și citirea se fac oricum. Dacă la clasă ai de-a face cu un text, lectura acestuia este obligatorie. Urmează, apoi, discuția pe baza acestui text, sesizarea anumitor chestiuni lexicale, semnalarea anumitor aspecte gramaticale. Deci, ce se propune ca măsură remedială se face oricum la clasă”, mai explică dascălul.

„Nu se poate fragmenta ora doar așa ca să bifezi momentul de gramatică și cel de lectură”, a mai punctat profesoara.

Aceasta combate planul de intervenție de 10 minute și din alt punct de vedere. „Mulți copii ajung în clasa a VIII-a cu niște goluri profunde în educație. Nu se poate, oricât de mult ne-am dori, ca în 10 minute să recuperăm patru ani de studiu. Sau chiar opt, căci ei vin cu lipsuri încă de pe băncile școlii primare. Asta nu este o soluție care să dea roade. Este foarte greu să corectezi un copil care nu știe să scrie din clasa a III-a, să citească, să înțeleagă un text banal. Dacă el nu vine cu o baza de cunoștințe din școala primară, efortul e inutil”, a mai declarat profesoara. 

Afirmația este întărită și de alți dascăli. Andreea Bodea, directoarea Colegiului Național „Ion Luca Caragiale” este de părere că aceste minute nu vor face diferența dacă golurile, din punctul de vedere al cunoștințelor, sunt uriașe.

„Va fi așa..pe un organism cu multe metastaze, un algocalmin care nici durerea nu o ia". 

Marian Staș, specialist în educație, a precizat, la rândul său, că aceste măsuri înaintate de către Inspectoratul școlar București sunt doar un „act bifat într-o serie de birocrații. Așa ceva nu are cum să fie asimilat consistent, profund, de acum și până în vară”.

Nici părinții, mulți dintre ei, nu cred în astfel de artificii.

„În primul rând, ar trebui să se citească la fiecare oră, nu numai la Limba română. Ar trebui ca elevii să fie puși să citească la istorie, la geografie…lectura să devină obligatorie pentru toată clasa. Pe de altă parte, să recuperezi acum, în 10 minute, cunoștințe pe care ar fi trebuit să le dobândești în patru ani sau chiat opt, nu ai cum! Este o propunere luată pe hârtie și atât. Nu se poate pune în practică”, a comentat pentru „Adevărul” și Dan Tita, președintele Federației părinților, sector 1.

„Să înveți pentru un examen național este un proces îndelungat, e nevoie de timp pentru aprofundarea cunoștințelor. Cei de la inspectorat au venit, probabil, cu o astfel de măsură pentru a împăca și capra și varza: pentru că materia nu este predată în totalitate, nu e timp, cel puțin acum, pentru recapitulări și teste de antrenament. Prin urmare, dacă măcar câte 10 minute pe oră s-ar lucra la gramatică și citire, tot ar fi un plus, au gândit ei, probabil”, ne-a mai spus părintele. 

Am vrut să aflăm și părerea elevilor cu privire la propunerile Inspectoratului școlar. Până la urmă, este vorba despre viitorul lor. Alexandru Pau, secretar executiv în cadrul Consiliului Național al Elevilor, ne-a spus că timpul este, în acest moment, cel mai mare dușman, iar planul de intervenție gândit de autorități ar trebui să fie cât mai concret, cât mai eficient și cât mai bine țintit pe problemele reale cu care se confruntă copii. 

„Cele 5 minute pentru gramatică și lectură nu sunt suficiente pentru ca un elev cu rezultate slabe la simulare să recupereze până în vară. Nu este o metodă eficientă. Nu e timp pentru a se aborda subiecte asemănătoare cu cele pentru examen”, a precizat el. 

„Măsurile, necesare, dar insuficiente”

Și totuși, ceva trebuie făcut, este de părere Corina Popa, doctor în lingvistică și fondatoarea „Școlii de gramatică”. „Măsurile propuse sunt necesare, dar nu suficiente. Poți explica unui elev în 5 minute că „noștri” și „voștri” se scriu mereu cu un „i”. Dar 5 minute sunt insuficiente pentru a te asigura că fiecare elev a înțeles ce este o desinență de plural, la ce folosește, de ce în „dragii noștri prieteni” scriem „dragii” cu doi „i”,” a explicat aceasta. 

Ce ar trebui făcut? Cum ar trebui procedat?  „Mi se pare esențial ca elevii să fie sprijiniți să integreze formele corecte în texte coerente, pe care să le construiască singuri în mod creativ și argumentat, nu cu șabloane „servite” la școală sau la meditații”, continuă specialistul în educație. Este important, cu alte cuvinte, ca elevii să fie lăsați să gândească și învățați cum s-o facă. Să li se explice, nu să li se ofere informații de-a gata, cu care, mai departe, nu știu ce să facă. 

Alexandru Pau, reprezentantul elevilor, a venit și el cu soluții. „Noi am recomanda împărțirea orelor în așa fel încât într-o oră să se lucreze doar pe aspecte ce țin de literatură, într-o oră să se abordeze doar exerciții de gramatică.  Elevii să aibă timp să aprofundeze materia, iar profesorul să aibă timp să explice suplimentar celor care, poate, nu au înțeles complet anumite lucruri”. Este fix ceea ce spune și lingvistul Corina Popa.

„Cum ar fi dacă fiecare profesor ar aloca măcar o oră în fiecare lună lucrului cu textele de specialitate ale propriei discipline, fie ea istorie, biologie, fizică, română etc. Să dea timp fiecărui paragraf și greutate fiecărui cuvânt, urmând pașii clasici: de la lectura de suprafață la cea explicativă, cu opriri, întrebări, legături construite constant între fiecare enunț și cunoștințele anterioare, experiențele concrete de viață și curiozitățile copiilor.  Ar fi, practic, ora de înțelegere a textului la fiecare disciplină”, a mai precizat aceasta. 

Ar fi, mai spune ea, un exercițiu prin care s-ar fundamenta ușor, ușor, capacitatea de filtrare a informației într-un mod critic, capacitatea de abordare a textului „până la straturile lui cele mai profunde. Chiar dacă textele vor fi diferite, repetarea sistematică a acestei metode ar pune bazele unui obicei de raportare reflexivă și critică la texte și la lume”.

Pe de altă parte, mai spune Corina Popa, „așa cum înțelegerea textului ar trebui să fie o prioritate la fiecare disciplină, și exprimarea corectă trebuie practicată oră de oră. În caz contrar, dacă textele elevilor sunt verificate și îmbunătățite sub aspect ortografic doar la Limba română, iar la alte materii vor merge pe principiul „scriem oricum, ideea contează”, le creăm elevilor falsa impresie că scrierea corectă e doar un criteriu de „bifat” la evaluările de la Limba și literatură română și nu o competență de și pentru viață”.

Copiii au nevoie de un ajutor integrat: școală, familie, societate

Evident, când ne punem întrebările ce este de făcut, ce soluții există pentru a salva viitorul acestor copii, ne gândim la părinți, familie și la mediul din care provin elevii. Școala se face la școală, într-adevăr, însă educația începe din familie, este de părere prof. Alexandra Achim.

„Copilul ar trebui încurajat și de părinți să citească, nu numai de către profesorul de la clasă. Pentru rezultate mai bune în general trebuie implicată inclusiv familia. Să nu uităm că tragem cu toții la aceeași căruță care se numește viitorul copiilor noștri. Discuția pe care trebuie s-o aibă orice părinte cu copilul acasă este o necesitate în peisajul educațional actual. Însă, în ziua de azi, oamenii sunt orientați către muncă și obținerea câștigurilor și pierd din vedere exact această latură foarte importantă a comunicării cu propriul copil”.

Inspectoratul școlar al municipiului București a dat publicității planul de intervenție remedială la Limba română, care va fi adoptat în școlile cu rezultate slabe la simularea Evaluării Naționale. Printre propuneri se numără realizarea la începutul fiecărei ore a ”momentului de lectură”, de 5 minute, desfășurarea unei activități de gramatică, tot de 5 minute, exerciții de identificare a informațiilor esențiale, pornind de la fragmente de text mai scurte. 

Oficialii din educație propun diversificarea textelor date elevilor spre lectură, selecția acestora astfel încât să fie acoperite ariile tematice studiate în gimnaziu, accesibile vârstei elevilor, exerciții de redactare a unui text, fiind vizate în mod special elementele de ortografie, exersarea autoevaluării și interevaluării, organizarea unor ateliere de lucru pentru profesorii evaluatori,  organizarea de lectorate la care să participe elevii, profesorii de limba și literatura română, diriginții, consilierii școlari, la care să fie abordată problematică gestionării timpului de lucru și a emoțiilor,  organizarea de simulări la nivel școală sau la nivelul municipiului București, cu utilizarea unor subiecte de tip examen.