Cum mai arată noua lege a Educației după săptămâni întregi de dezbateri

Examene la colegii după Evaluarea Națională din 2024, iar Limba română va fi probă distinctă la Bacalaureat din 2027. Acestea sunt două dintre schimbările anunțate de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, în urma discuțiilor cu sindicatele.

Cîmpeanu: Colegiile naționale vor avea posibilitatea să-și organizeze propria admitere Foto: Arhivă

Colegiile naționale vor avea posibilitatea să-și organizeze propria admitere din iunie 2024, dar examenul va trebui susținut după cel de Evaluare Națională, a anunțat vineri, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Schimbarea a fost convenită cu sindicatele din Educație – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” – și anunțată vineri, 19 august, în cadrul dezbaterilor asupra noilor legi ale Educației.

Alt examen, la o săptămână distanță

Absolvenții clasei a VIII-a ar urma să susțină această admitere la colegiile naționale la o săptămână de la examenul național, iar subiectele vor fi elaborate „în afara unității de învățământ”.

Rațiunea acestui nou examen ar fi aceea de a susține performanța prin inițierea unui număr important de clase de excelență/specializare în rețeaua unităților de învățământ preuniversitar. Admiterea la liceu prin repartiție computerizată a elevilor care nu reușesc la concursul de admitere în colegii se va face în baza rezultatelor obținute la Evaluarea Națională, după încheierea concursurilor în colegii.

O altă modificare este aceea că Limba și literatura română – inclusiv gramatica – va constitui o probă scrisă distinctă la Bacalaureat începând din 2027 – și nu laolaltă cu alte discipline din trunchiul comun – respectiv matematică, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie și științele socio-umane – cum era prevăzut în proiectul noii legi a învățământului preuniversitar. Acestea din urmă vor constitui așa-numita proba A, din cadrul examenului de maturitate, iar promovarea examenului va fi condiționată de obținerea mediei 6 la proba de Limba și literatura română și proba A.

Cât privește proba E – actuala probă scrisă obligatorie, specifică profilului și specializării – s-a convenit cu sindicatele ca ea să fie opțională, cu un nivel de dificultate ridicat – calificare de nivel 4 – , putând fi luată în considerare atât la admiterea în învățământul superior în condițiile autonomiei universitare, cât și pe piața muncii.

Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat după realizarea noilor planuri-cadru și a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generație care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul școlar 2023-2024.

Trei feluri de licee

O altă modificare vizează existența a trei feluri de licee: teoretice, vocaționale și profesionale, ministerul fiind cel care stabilește criteriile de încadrare într-o filieră sau alta, printr-o metodologie aprobată prin ordin de ministru. Pentru filiera profesională s-a agreat titulatura de „Liceu tehnic și profesional” și asumarea integrală a acestei filiere, cu precizarea că pentru unitățile de învățământ liceal din zone greu accesibile sau dezavantajate, pentru asigurarea unui acces echitabil la educație al elevilor, vor putea fi justificate și aprobate, prin ordin de ministru, anumite excepții de la această măsură. Asumarea filierei la nivel liceal este apreciată ca fiind o măsură oportună, capabilă să susțină creșterea calității procesului de învățământ și profesionalizarea resursei umane.

Totodată, s-a convenit ca palatele copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare să fie reorganizate sub formă de unități de educație extrașcolară, dar parte a rețelei școlare. Personalul încadrat la nivelul acestor unități își va menține calitatea de personal didactic titular la nivelul sistemului național de învățământ. Patrimoniul acestor unități vor face parte din domeniul public și vor fi sub administrarea autorităților locale. Schimbarea destinației se va putea face numai cu avizul conform al Ministerului Educației. Celelalte componente ale bazei materiale vor fi de drept proprietatea unităților de educație extrașcolară și vor fi administrate de către consiliile de administrație, conform legii.

Expertul în educație, Ștefan Vlaston consideră un lucru bun faptul că ministrul Cîmpeanu a fost de acord la proba de Limbă și literatură română de la Bacalaureat să rămână una distinctă. La fel și cu admiterea la colegii. „Logica admiterii în colegii rezultă din riscul ca elevii să-şi aleagă un traseu educaţional care nu se potriveşte talentelor aspiraţiilor şi aşteptărilor lor. Nu vor mai opta, cum se întâmplă acum, pentru filiere şi specializări care nu au nicio legătură cu personalitatea lor, dar mângâie orgoliul părinților“, subliniază profesorul Vlaston.

Acesta adaugă că toți elevii vor susține examenul de Evaluare Națională, apoi, cei care vor dori, vor da concursul la colegiul dorit cu testarea acelor competenţe necesare pentru parcurgerea cursurilor specifice profilului şi specializării alese: „Cei care sunt admişi nu mai participă la repartiţia computerizată naţională, ceilalţi participă ca şi până acum la repartiţia care succede concursului în colegii. Problema meditaţiilor cu profesorii care vor face subiectele de admitere în colegii se rezolvă prin faptul că subiectele vor fi alcătuite de alţi profesori, din alte şcoli. Ar trebui ca şi corectarea lucrărilor de admitere la colegii să fie realizată digitalizat, de către profesori din alte şcoli, cum s-a experimentat asta vară în două judeţe. Şi atunci se elimină suspiciunile de fraudă în interesul elevilor care au făcut meditaţii”, conchide expertul în educație.

O problemă rămâne însă referitor la respectarea filierei liceelor, mai ales în orașele mici. „În toate orășelele și comunele cu un singur liceu, dacă acesta va fi făcut cu o singură filieră, jumătate dintre elevii care ar fi avut talent pentru cealaltă filieră sunt candidați la abandon școlar”, atrage atenția profesorul.

Potrivit lui Cîmpeanu, marți vor continua discuțiile cu federațiile sindicale pe marginea noilor legi ale Educației. Proiectele acestor acte normative au fost puse în dezbatare publică pe 13 iulie.

Gologan: Matematica să fie probă obligatorie la Bac

Preşedintele Societăţii de Ştiinţe Matematice din România, Radu Gologan, a anunţat că, în urma discuţiilor din ultimele săptămâni în cadrul Societăţii de Ştiinţe Matematice din România asupra legii Educaţiei, s-a desprins ca propunere unanimă ca introducerea obligativităţii probei Matematică, respectiv Matematică-Informatică, la examenul de Bacalaureat, Profil Real. „În urma discuţiilor din ultimele săptămâni în cadrul Societăţii de Ştiinţe Matematice din România asupra legii Educatiei, s-a desprins ca propunere unanimă a filialelor noastre următoarea: Textul legii să afirme concret obligativitatea probei Matematică, respectiv Matematică-Informatică, la examenul de Bacalaureat, Profil Real”, scrie Radu Gologan în postare.