Rezolvarea subiectelor la Istorie la Bacalaureat 2026. Ce capcane au avut de evitat absolvenții de la profilul uman. Analiza unui profesor

Proba scrisă de Istorie din cadrul examenului de Bacalaureat 2026 a fost susținută miercuri, 1 iulie, de candidații de la profilurile umaniste. Profesorul de istorie Adrian Stan a analizat pentru „Adevărul” gradul de dificultate al subiectelor și a oferit detalii despre cerințele fiecărui subiect, precizând că acestea au fost concepute pentru a evalua atât cunoștințele fundamentale, cât și capacitatea de analiză și argumentare a candidaților.

Bacalaureat 2026: Rezolvarea subiectelor la Istorie. FOTO: Freepik

Primul subiect al probei de Istorie a vizat istoria modernă a României.

„În ceea ce privește primul subiect, au fost alese două texte care au vizat istoria modernă a României, mai exact perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Primele cinci cerințe au presupus identificarea și valorificarea informațiilor direct din sursele istorice. Elevii trebuie să răspundă pe baza textelor primite. La punctul șase, însă, candidații au avut de prezentat două fapte istorice din perioada 1866-1886. 

Aici puteau alege, de exemplu, Constituția din 1866, Războiul de Independență, sau Proclamarea lui Carol I ca rege al României, prezentând două dintre aceste evenimente conform cerințelor. La punctul șapte, elevii au avut de menționat o asemănare dintre două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale în perioada 1917-1920. Puteau face referire la participarea României la Primul Război Mondial, la bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, la Tratatele de Pace, sau chiar la procesul de unire a Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România. 

Această cerință era foarte importantă, deoarece trebuia să formuleze asemănarea dintre aceste evenimente, de fapt. Un răspuns corect putea evidenția faptul că toate aceste acțiuni au avut ca obiectiv realizarea statului național unitar român și unirea provinciilor locuite majoritar de români în cadrul aceluiași stat”, a explicat profesorul Adrian Stan.

Subiectul al II-lea: Întemeierea statului medieval Moldova și politica anti-otomană

La Subiectul al II-lea, elevii au lucrat pe un text din perioada medievală, care descria procesul de întemeiere a statului medieval Moldova. 

„La subiectul al doilea, elevii au primit un text din perioada medievală, mai exact despre procesul de întemeiere a statului medieval Moldova, statul medieval de la est de Carpați. Au existat șase cerințe. Primele patru au fost accesibile, deoarece răspunsurile puteau fi identificate direct în sursa istorică, printr-o lectură atentă a textului. În schimb, punctele cinci și șase au avut un grad de complexitate mai ridicat. La punctul cinci, elevii au trebuit să formuleze un punct de vedere referitor la acțiunile conducătorilor Moldovei din a doua jumătate a secolului XIV, susținându-l cu două informații extrase din sursa dată. 

Aici era foarte important ca punctul de vedere să fie clar formulat și argumentat exclusiv pe baza informațiilor din text. La punctul șase, candidații au avut de argumentat, printr-un fapt istoric relevant, afirmația potrivit căreia în secolul XV, românii au participat la acțiuni militare cu caracter anti-otoman. Pe lângă prezentarea faptului istoric, baremul punctează și utilizarea conectorilor care exprimă relații de cauzalitate, precum și formularea unei concluzii. 

Elevii puteau alege orice exemplu relevant din politica anti-otomană a voievozilor români. De exemplu, puteau face referire la atacul de noapte de la Târgoviște din 1462, condus de Vlad Țepeș împotriva Imperiului Otoman, la bătălia de la Belgrad din 1456, unde s-a remarcat Iancu de Hunedoara, sau la bătălia de la Podul Înalt de la Vaslui din 1475, una dintre cele mai importante victorii obținute de Ștefan cel Mare împotriva otomanilor. Oricare dintre aceste exemple, dacă era prezentat corect și însoțit de o argumentare logică, respectând utilizarea conectorilor de cauzalitate și a concluziei, era punctat conform baremului”, a explicat profesorul.

Subiectul al III-lea: evoluția politică a României în a doua jumătate a secolului XX

Cea mai complexă parte a probei, Subiectul al III-lea, a constat într-un eseu structurat despre evoluția politică a României în a doua jumătate a secolului XX. 

„La subiectul al treilea, elevii au avut de realizat un eseu de tip structurat, privind evoluția politică a României în a doua jumătate a secolului XX. Prima cerință a vizat prezentarea Constituției adoptate în etapa stalinismului, respectiv Constituția din 1952. Elevii care au prezentat principalele caracteristici ale acesteia au obținut punctajul aferent cerinței. Cea de-a doua cerință a solicitat menționarea a două acțiuni politice desfășurate de România în relațiile internaționale în perioada 1955-1969. 

Exemple concrete au fost aderarea României la Tratatul de la Varșovia sau poziția adoptată de Nicolae Ceaușescu în 1968, când a condamnat intervenția militară în Cehoslovacia și a refuzat participarea României la această acțiune. Mai departe, elevii au avut de precizat o practică politică utilizată în România în perioada 1970-1988 și menționarea a două aspecte referitoare la aceasta. Orice practică politică specifică regimului național-comunist era acceptată. De exemplu, dacă elevii au ales, să zicem, cultul personalității, puteau prezenta drept caracteristici propaganda excesivă și glorificarea liderului, precum și a familiei sale, obținând astfel punctajul maxim. 

Ultima cerință a presupus formularea unui punct de vedere referitor la democrația din România în perioada 1990-1997 și susținerea acestuia cu un punct de vedere istoric. Aici elevii puteau face referire la adoptarea Constituției din 1991, care a stat la baza statului democratic, sau la orientarea euroatlantică a României și la pașii realizați în direcția integrării în NATO și UE”, a relatat profesorul.

În încheierea analizei sale, profesorul Adrian Stan a subliniat că subiectele au fost echilibrate și nu au conținut cerințe surprinzătoare, fiind în concordanță cu programa de examen. 

„Consider că subiectele de la proba de Istorie au fost echilibrate și accesibile pentru elevii care s-au pregătit constant. În ansamblu, examenul a verificat atât cunoștințele de bază, cât și capacitatea de analiză și argumentare. Nu au existat cerințe surprinzătoare, iar elevii care au învățat constant, au exersat și au rezolvat modelele de subiecte, bineînțeles că au avut șanse să obțină un rezultat mai bun”, a explicat profesorul.