Proces împotriva administrației Trump: „Sancțiunile asupra CPI sunt un abuz ilegal de putere”

Mai multe organizații pentru apărarea drepturilor omului au sesizat justiţia marţi, 11 august, pentru a contesta sancţiunile impuse de preşedintele american Donald Trump Curţii Penale Internaţionale (CPI).

Donald Trump/FOTO: Profimedia

Într-o plângere depusă la New York, patru organizații - între care Human Rights Watch - au afirmat că aceste sancțiuni ar trebui anulate pentru că ele încalcă în special dreptul la libertatea de exprimare protejat de Primul amendament al Constituției americane, scrie Agerpres.

„Acesta este un abuz de putere ilegal care constituie un atac frontal împotriva Statului de drept, independenței judecătorilor, procurorilor şi avocaților, principiilor fundamentale ale ordinii juridice internaționale, precum şi a principiului unui acces egal la justiție”, se poate citi în această plângere.

Restricțiile „compromit grav capacitatea de urmărire în justiție a autorilor genocidurilor, crimelor de război şi crimelor împotriva umanității”, afirmă de asemenea acest document de 101 pagini.

Cele patru organizații aflate la inițiativa acestei acționări în justiție - Human Rights Watch, American Friends Service Committee, Center for Constitutional Rights şi Open Society Institute - adaugă că ele au trebuit să-şi limiteze interacţiunile cu CPI din teama de a se expune sancţiunilor.

În afară de Donald Trump, plângerea îi vizează de asemenea pe şeful diplomaţiei americane Marco Rubio, ministrul finanțe Scott Bessent şi ministrul justiției Todd Blanche.

Anul trecut, administrația Trump a impus ancţiuni împotriva a patru judecători ai CPI.

Secretarul de stat Marco Rubio a precizat că sancțiunile vin după ce judecătorii „s-au implicat activ în acțiunile ilegale şi nefondate ale Curții Penale Internaționale, care vizează America” sau Israel.

„CPI este politizată şi pretinde în mod fals că are libertatea deplină de a investiga, acuza şi urmări penal cetățeni ai Statelor Unite şi ai aliaților noştri”, a declarat Rubio.

CPI a condamnat măsura, considerând-o o tentativă de subminare a independenței instituției. Judecătoarele Bossa și Ibanez Carranza, membre ale CPI din 2018, au contribuit în 2020 la decizia care a permis investigarea presupuselor crime de război comise de trupele americane în Afganistan.

CPI a emis ulterior mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, fostul ministru al Apărării, Yoav Gallant, și liderul Hamas Ibrahim Al-Masri, în legătură cu presupuse crime de război și crime împotriva umanității în Gaza.

În februarie 2025,  Trump a semnat un ordin executiv prin care sancționează CPI, acuzând-o de „acțiuni nelegitime și lipsite de fundament care vizează America și aliatul nostru apropiat, Israelul”.