Cum se traduce politic și juridic adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților
0Decizia Curții Constituționale de a respinge sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și de a valida, în esență, reforma pensiilor speciale ale magistraților reprezintă un moment de cotitură pe scena politică, dar și din punct de vedere juridic. „Adevărul” analizează implicațiile acestei decizii alături de fostul consilier prezidențial Cristian Hrițuc și fostul judecător Cristi Danileț.
Judecătorii Curţii Constituţionale au respins miercuri sesizarea Inaltei Curți în a şasea şedinţă pe tema pensiilor speciale ale magistraților. Proiectul de lege a trecut de CCR cu 6 voturi (Elena-Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei, Mihaela Ciochină, Mihai Busuioc, Dacian Cosmin Dragoș, Asztalos Csaba Ferenc) la 3 (Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga). Acum, proiectul propus de Guvernul Bolojan merge la președintele Nicușor Dan pentru promulgare.
Validarea legii care reformează pensiile magistraților pune capăt unei perioade de instabilitate și tensiuni în coaliția de guvernare. Dincolo de textul juridic, decizia are o puternică încărcătură politică.
Victorie pentru Ilie Bolojan
În viziunea analistului politic Cristian Hrițuc, deznodământul favorabil de la CCR nu este doar o validare legislativă, ci mai ales o confirmare a stilului de leadership adoptat de Ilie Bolojan. Fostul consilier prezidențial subliniază că succesul se datorează refuzului premierului de a ceda presiunilor interne și externe.
„În primul rând, este victoria lui Ilie Bolojan și a faptului că a ținut cu dinții de această lege, indiferent de ce au încercat să joace partenerii de guvernare. Și aici mă refer la PSD. Obtuzitatea de care îl acuză adversarii politici a fost, de fapt, principalul atu aici, pentru că a mers până la capăt cu o lege care se dovedește constituțională și nu a cedat nici în fața presiunilor făcute de PSD, nici în fața tertipurilor făcute de anumiți judecători desemnați de PSD”, a explicat Cristian Hrițuc.
Traseul legii a fost unul sinuos, marcat de blocaje procedurale și jocuri de culise.
„Pe tot parcursul acesta – vorbim de patru, poate cinci luni – dacă luăm întreaga reformă, de la momentul inițierii până la primele episoade în care a fost respinsă pe procedură, inclusiv jocul politic de atunci al lui Grindeanu, care s-a opus și a spus că trebuie discutat cu magistrații, vedem cât de complicat a fost traseul. Tot acest demers, tot acest istoric de aproximativ șase luni arată că am ajuns în acest punct datorită faptului că premierul a mers înainte”, subliniază fostul consilier prezidențial.
Rezolvarea unei inechități sociale majore
Dincolo de jocurile de putere, impactul major al acestei reforme este la nivelul percepției publice. Hrițuc consideră că validarea legii oferă premierului o „încărcare de energie” vitală și legitimează o abordare politică bazată pe refuzul compromisului mărunt.
„De multe ori, am fost obișnuiți să facem mici compromisuri pentru a obține succese de etapă. Ei bine, un compromis nefăcut îți poate aduce un succes mai mare decât un câștig facil într-o luptă politică. Pentru că trebuie să plecăm de la esența acestei legi. Ce rezolvă ea? Rezolvă o inechitate pe care o vedea toată societatea. De aici vine această mare încărcătură pentru Ilie Bolojan. În România am avut același refren în ultimele luni: «Ați început cu cei mici. Nu rezolvați problemele la nivel mare.» Iar când întrebai de ce consideră românii că trăim într-o societate cu multe inechități, situația magistraților era, probabil, principalul răspuns”, afirmă analistul.
Cristi Danileț: Sunt două-trei aspecte importante care trebuie lămurite de CCR
Din perspectivă juridică, lucrurile comportă mai multe nuanțe. Fostul judecător Cristi Danileț a explicat semnificația respingerii sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, subliniind că decizia CCR elimină necesitatea intervenției Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
„E clar că Curtea Constituțională nu are nevoie de o opinie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru că este deja lămurită. Așadar, nu este necesară o interpretare la nivel european cu privire la legislație. De aceea s-a și respins sesizarea. Nu neapărat pentru că ar fi fost o nouă tergiversare, ci pentru că lucrurile sunt considerate clare. Acum rămâne să vedem, în comunicat sau în motivarea deciziei”, a precizat Danileț.
Totuși, fostul magistrat avertizează că victoria Guvernului trebuie privită cu rezerve până la publicarea motivării oficiale. Există aspecte tehnice sensibile care vor defini aplicabilitatea legii, în special în ceea ce privește pensiile aflate deja în plată și drepturile magistraților activi.
„Faptul că a dat dreptate Guvernului trebuie analizat în funcție de motivare, pentru că aici se ridică mai multe chestiuni. Ce se întâmplă cu pensiile aflate în plată? Se reduc și ele sau nu? A doua chestiune este următoarea: se pot reduce pensiile pe viitor pentru magistrații care au intrat deja în sistem și cărora, la momentul intrării, li s-a promis o anumită pensie, sau doar pentru cei care vor intra de acum înainte în sistem? Sunt două-trei aspecte importante care trebuie lămurite de CCR. Și doar prin motivare pot fi clarificate”, a explicat Danileț.
În final, fostul judecător anticipează o poziție echilibrată a Curții Constituționale, care ar putea încerca o armonizare a intereselor divergente dintre Executiv și sistemul judiciar.
„Cu alte cuvinte, excepția de neconstituționalitate referitoare la proiectul Guvernului ar putea prelua anumite argumente de la Înalta Curte în motivare și să le nuanțeze acolo. Asta nu înseamnă neapărat că i-a dat dreptate Guvernului în totalitate. Cred că, într-un fel, Curtea Constituțională va încerca să fie un mediator, să modereze atât poziția Guvernului, cât și pe cea a Înaltei Curți, ajungând la o soluție de mijloc”, conchide fostul judecător.
Ce prevede reforma pensiilor speciale
Proiectul de reformă vizează schimbarea formulei de calcul a pensiei, care ar urma să fie stabilită la 55% din media indemnizațiilor brute realizate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de cel mult 70% din ultima indemnizație netă. În același timp, documentul propune majorarea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum și creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani.
Noile reguli ar urma să fie introduse treptat. Proiectul prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, care ar începe la 1 ianuarie 2026, interval în care vârsta de pensionare ar crește gradual, cu câte un an. Potrivit acestei propuneri, în 2042 magistrații ar urma să poată ieși la pensie la vârsta de 65 ani.
Ministrul proiectelor europene: Voi depune toate eforturile pentru a salva situația
Pentru neîndeplinirea jalonului 215, care privește reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, României i-au fost suspendate 231 milioane de euro din PNRR. Înaintea deciziei CCR, Comisia Europeană a informat România că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător.
În condițiile în care termenul limită pentru adoptarea reformei era 28 noiembrie, rămâne de văzut dacă Comisia Europeană va mai fi de acord cu deblocarea acestor fonduri. Într-o postare pe Facebook la scurt timp după decizia CCR, ministrul proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, a promis că va depune toate eforturi necesare în acest sens.
Odată cu promulgarea din partea președintelui Nicușor Dan, vom putea în sfârșit demonstra îndeplinirea reformei asumate de România în cadrul PNRR. Urmează apoi transmiterea oficială către Comisia Europeană a acestei dovezi, pentru care vom cere reanalizarea a cererii de plată nr. 3. Chiar și în contextul întârzierii regretabile de peste două luni după termenul-limită de 28 noiembrie, voi depune toate eforturile diplomatice, formale și informale, pentru a încerca să salvăm situația jalonului pensiilor speciale și cele 231 milioane de Euro, bani europeni nerambursabili”, a declarat Dragoș Pîslaru într-o postare pe Facebook.
Vârsta de pensionare a magistraților în România vs. alte țări UE
În prezent, magistrații se pot pensiona la vârsta de 60 de ani, dar numai dacă îndeplinesc condiția de vechime minimă de 25 de ani în funcțiile de judecător sau procuror. Această regulă permite obținerea unei pensii de serviciu de 80% din baza de calcul, conform legii 282 din 19 octombrie 2023.
O analiză realizată de Factual arată că aceste condiții sunt diferite față de cele din orice alt stat membru al Uniunii Europene.
Cum au apărut pensiile speciale
Ministrul Justiției care a inițiat reforma statutului magistraților în 1997, introducând noțiunea de pensii de serviciu este Valeriu Stoica. Acest lucru se întâmpla în timpul guvernării Victor Ciorbea. La un moment dat, într-un interviu, fostul ministru explica necesitatea pensiilor speciale pentru magistrați, la fel ca alte beneficii introduse în 1997, pentru a atrage în profesie cei mai buni absolvenți de drept. Totuși aprecia că s-a ajuns la o exagerare, în sensul că „ar trebui că pensia de serviciu să nu poată depăși salariul”.
Momentul a fost un punct de plecare și pentru alte categorii sociale. Pe lângă faptul că, în 2004, în timpul guvernării Adrian Năstase, calculul pensiilor pentru magistrați s-a mutat de la raportarea la venitul net la venitul brut (n. red. – 80% din ultimul venit brut în loc de 80% din venitul net), fiind majorate astfel sumele primite de magistrați după pensionare, tot atunci a fost inclus aici și personalul Curții de Conturi. În 2005 a urmat personalul diplomatic și consular, iar în 2006, în timpul guvernării Tăriceanu, a fost introdusă indemnizația pentru limită de vârstă pentru parlamentari. Au urmat grefierii și personalul auxiliar din instanțe și apoi militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special.
Încercări eșuate
Singura încercare de modificare a pensiilor speciale care a avut succes a fost în timpul guvernării lui Emil Boc, după criza economică care a justificat tăierile. Cu toate astea, pensiile speciale au fost eliminate pentru mai multe categorii sociale, mai puțin pentru magistrați, CCR arătând atunci că „independența justiției include securitatea financiară a magistraților, care presupune şi asigurarea unei garanții sociale, cum este pensia de serviciu a magistraților”.
În timpul guvernării lui Victor Ponta au fost însă șterși pașii făcuți de guvernarea Boc. În cazul diplomaților prin Legea 216/2015, în cazul militari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special prin Legea 223/2015, iar în cazul parlamentarilor prin Legea nr. 357/2015. Mai târziu, în 2019, Guvernul Dăncilă a extins lista beneficiarilor, incluzând primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene. Acestea din urmă sunt însă amânate, fiind prorogate an de an, în prezent până în 2026, prin ordonanța trenuleț de la finalul anului trecut.
În 2021, prin Legea 7/2021 s-a dispus încetarea plății indemnizațiilor pentru limita de vârstă pentru deputați și senatori. Legea a fost contestată la CCR, care a admis neconstituționalitatea, iar indemnizația a fost repusă în plată în iunie 2022.
În decembrie 2024, Curtea Constituțională a mai admis o excepție de neconstituționalitate. Mai exact, este vorba despre articolul 101 din Legea 282/2023, ce constituia temeiul legal pentru impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor. Decizia a venit după ce numeroși magistrați pensionari din toată țara au cerut instanțelor să oblige casele județene de pensii la recalculare și restituirea sumelor reținute din pensiile lor începând cu luna ianuarie. Solicitarea care a ajuns la CCR și a fost soluționată a fost inițiată de judecătoarea pensionară Sevastița Stoian (fosta președintă a Secției civile de la Tribunalul Călărași).
Se încarcă comentariile...
