Exclusiv Interviurile Adevărul. Radu Marinescu explică ce se întâmplă cu pensiile speciale dacă CCR sesizează CJUE
0Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a punctat, la Interviurile Adevărul, că decizia privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cazul pensiilor speciale ale magistraților este la CCR. El a admis că demersul ar putea bloca proiectul pentru mai bine de un an.
Cât ar întârzia sesizarea CJUE proiectul pensiilor speciale ale magistraților
Ministrul Justiției a explicat la Interviurile Adevărul că nu poate comenta și nu se poate pronunța pe cererea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) la CCR, de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pe proiectul privind pensiile magistraților, menționând însă că înțelege foarte bine și dorința societății de a avea până la urmă un răspuns în această chestiune.
El a admis că soluția ar putea veni în mai mult de un an, însă a precizat că împărtășește opinia că este nevoie de un răspuns rapid privind proiectul pensiilor magistraților.
„Orizontul de timp, sigur că se modifică dacă se adoptă o astfel de soluție. Numai că trebuie înțeleasă o chestiune, în primul rând. Dacă o instanță, fie ea și CCR, apreciază că trebuie să fie dezlegată o astfel de chestiune de compatibilitate în normă europeană și apreciază că trebuie să formuleze o întrebare preliminară, care să ajute la interpretarea normei europene în raport de norma națională.
Atunci înseamnă că nu se poate dezlega litigiul fără răspunsul la acea întrebare preliminară. Este absolut necesar să se solicite acest răspuns. Asta va face mâine Curtea Constituțională a României. Dacă apreciază că este absolut necesar, atunci asigur că va trebui să așteptăm. (...) Nu pot decât să fac un exercițiu de durată medie, să zic așa. Probabil mai mult de un an. E posibil să dureze semnificativ”, a indicat ministrul.
Cu privire la perioada de timp, ministrul a explicat că, în principiu, actul de justiție trebuie să se desfășoare cu celeritate.
Decizia, la CCR
Curtea Constituțională este uneori foarte lăudată și aplaudată când ia niște decizii care interesează societatea. Alteori este demonizată, a mai spus ministrul, susținând că „nu putem funcționa în cheie emoțională aici. Trebuie să funcționăm într-o cheie de evaluare foarte serioasă, profesional”.
„În cadrul acestui dosar, ÎCCJ poate să facă facă apărări. Una dintre aceste apărări este această cerere adresată către CCR, care să sesizeze sau să nu sesizeze. Asta CCR apreciază. ÎCCJ nu poate decât să facă o solicitare, să facă o cerere. Se admite sau nu se admite, asta stabilește Curtea Constituțională a României”, a mai explicat ministrul Justiției.
Curtea a fost gândită ca un arbitru, a punctat ministrul. „Adică atunci când avem probleme de conformitate cu cea mai importantă lege din sistemul nostru de valori, naționale și anume Constituția, să existe un organism care să poată spune ce anume este sau nu este conform cu regulile din Constituție, când apar astfel de dileme, să le numesc așa, de controverse. Acum, eu plec de la prezumția că fiecare instituție, fiecare autoritate, fiecare cetățean, până la urmă, că ducem lucrurile până la nivelul cetățeanului, se comportă cu bună credință”, a indicat acesta.
Este necesară o schimbare de mecanism la CCR?
Legea asigură o totală independență a judecătorilor CCR, spune ministrul Justiției. În același timp, „când a fost gândit acest mecanism, el a fost gândit din perspectiva faptului că persoanele numite acolo, pe de o parte, când sunt numite, pierd orice fel de legătură, de orice natură, cu cei care i-au numit, sunt total izolați, total protejați, n-au obligație de recunoștință față de partide sau de structurile din legislativ sau administrația prezidențială, cine i-a numit acolo. Deci, practic, se asigură, legea le asigură o totală independență. Pe de altă parte, probabil legiuitorul a avut în vedere că vorbim de cei mai reprezentative actori ai statului român. Că vorbim de Parlamentul României, nu-i așa? El e cel mai reprezentativ pentru poporul ăsta. Sau cel puțin așa ar trebui să fie”.
O astfel de schimbare ar necesita o modificare a Constituției, pe care ministrul nu o vede oportună. „Funcționăm în paradoxuri, notează totuși ministrul, indicând că, „pe de o parte există susținerea că trebuie să asigurăm o independență cât mai mare sferei judiciare. Pe de altă parte, când constatăm că nu mai există posibilitatea de a mai corecta anumite percepute deficiențe, se invocă faptul că justiția a ajuns un stat în stat și nu mai interacționează cu celelalte puteri”, mai explică acesta.
Decizia CJUE, obligatorie
Întrebat cu privire la ce primează, decizia CJUE sau Constituția țării, ministrul a explicat că este vorba, de fapt, de raportul dintre dreptul suprastatal și dreptul internațional, însă este necesară o aplicare în consonanță, nu poate fi ignorat dreptul intern și nici decizia CJUE:
„În Constituția României spune că au prevalență tratatele și normele la care România este parte, normele internaționale, se aplică cu precăderi. Deci în Constituția României există un răspuns la această chestiune. O hotărâre, o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care este una care practic dă o interpretare normei europene, ca să conducă la o înțelegere și o configurare și a normei naționale, sigur că și aia este obligatorie.
Dar ele trebuie aplicate toate într-o consonanță. Adică nu înseamnă că poți ignora dreptul intern, nu înseamnă că poți ignora deciziile curții constituționale sau deciziile date de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare, recurs în interesul legii sau hotărâri de dezlegarea unei probleme de drept. însă, cu siguranță, hotărârile CJUE sunt obligatorii și trebuie să fie aplicate în dreptul intern”.
Dacă CCR va decide din nou că proiectul este neconstituțional, de data asta ar face referire la aspectele de fond, context în care trebuie văzut dacă decizia CCR este una parțială sau proiectul este neconstituțional în ansamblu. „Dacă ar fi una totală, sigur că ar fi o problemă substanțială în ceea ce privește abordarea de soluționare a acestui obiectiv din programul de guvernare. Dacă e una parțială, trebuie văzut în ce măsură și ce aspecte sunt vizate, acolo sunt atacate foarte multe chestiuni, ele ne țin de vârstă. Altele țin de etapizarea propriu-zisă, altele țin de cuantumul pensiei”, explică ministrul.
Selectarea noilor șefi ai marilor parchete
Mecanismul de selectare al șefilor marilor parchete este unul echilibrat, spune ministrul Justiției, menționând că „toți cei care s-au înscris vor fi evaluați în conformitate cu legea, cu competențele și rezultatele profesionale, cu proiectul pe care l-au prezentat, adică după criteriile prevăzute”.
Privind lipsa încrederii cetățenilor în justiție, ministrul remarcă o percepție greșită: „Sunt foarte, foarte multe elemente care asigură independența justiției. Și atunci, sincer, față de modul cum sunt reglementate lucrurile în momentul de față, cred că este o percepție greșită să se spună că justiția are o problemă pentru că nu ar fi independentă de politic”.
Totuși, ministrul admite că sunt probleme în sistemul de justiție, „sunt probleme care pleacă de la chestiuni elementare, de la chestiuni de asigurare a personalului”. Referitor la folosirea inteligenței artificiale în justiție, ministrul este de părere că produce un risc. Riscăm să creăm un dezechilibru, pentru că dacă aceste instrumente vor fi folosite foarte mult în mediul privat și deloc în mediul public, atunci va exista o problemă.
Excepții privind tăierile de personal de 10%
Vorbind despre situația recentă, în care deținutul turc Abdullah Ataş a reușit să evadeze și să fugă din țară obținând o permisie, ministrul a atras atenția asupra necesității brățărilor electronice în astfel de cazuri. În sistemul penitenciar sunt mai mult de 3.000 de oameni lipsă, spune Radu Marinescu:
„Țin să accentuez și faptul că fără mijloace tehnice, fără brățări, cu 3.000 de oameni lipsă în Administrația Națională a Penitenciarelor și cu niște realități, rata de neîntoarcere, să zic așa, este extrem, extrem de redusă. Vă repet, un caz pe an sau două cazuri pe an”.
O reducere de posturi la nivelul penitenciarelor ar crea o situație de vulnerabilitate, indică ministrul. „Din cele discutate la nivelul coaliției și aprecerile făcute obiectiv pe sistemul de siguranță națională și ordinea publică, se pare că acestea vor avea un regim diferit”, a precizat ministrul, întrebat dacă se vor aplica reducerile de personal de 10% în domeniu.
Știrea inițială
Ce urmează în privința procedurii de selecție a șefilor marilor parchete și ce se va întâmpla cu proiectul care modifică condițiile de pensionare ale magistraților, sunt căteva dintre subiectele pe care le explică ministrul Justiției, Radu Marinescu, marți, la Interviurile Adevărul.
Selecția șefilor marilor parchete
Ministerul Justiției a publicat, luni, pe 9 februarie, numele procurorilor care vor să conducă Parchetul General, DNA și DIICOT. Potrivit listei, actualii procurori-șefi, Marius Voineag și Alex Florența, se retrag din cursă, candidând pentru funcția de procuror șef adjunct la alte parchete.
Rezultatele vor fi publicate în data de 2 martie pe site-ul Ministerul Justiției, iar în aceeași zi ministrul va înainta propunerile motivate către Secția pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii, pentru emiterea avizului consultativ. Decizia finală aparține președintelui Nicușor Dan.
Cinci amânări la CCR
Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat după ce Curtea Constituţională a amânat pentru a cincea oară o decizie privind legea pensiilor magistraţilor, că actul de justiţie nu are un termen prestabilit de realizare, însă presupune o responsabilitate în privinţa timpului alocat fiecărei etape procedurale, fiecare termen trebuind să fie justificat şi să reflecte o activitate concretă.
„În momentul de faţă, chestiunea este în afara sferei justiţiei, fie că o vedem din perspectivă administrativă executive, prin Ministerul Justiţiei, fie că o vedem din perspectivă judiciară, în sfera instanţelor de judecată, întrucât Curtea Constituţională a României este un organism independent”, a afirmat ministrul Justiţiei.
Se încarcă comentariile...
