CCR a publicat motivarea deciziei în cazul pensiilor speciale ale magistraților. Argumentele Curții
0Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei din 18 februarie, prin care a respins, cu sesizarea de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva legii care reformează pensiile speciale ale magistraților.
Primul și cel mai important argument al ÎCCJ a fost că Guvernul nu ar fi avut justificare suficientă pentru a ocoli dezbaterea parlamentară. CCR a respins această critică, pornind de la contextul economic descris chiar în expunerea de motive a legii.
„Deficitul bugetului general consolidat a înregistrat în anul 2024 cea mai amplă creștere produsă în ultimii 30 de ani, atingând un nivel de 9,3% din produsul intern brut. Aspectele învederate în expunerea de motive întrunesc elementele necesare calificării lor ca fiind o situație urgentă care impune adoptarea măsurilor conținute în legea criticată. Decizia Guvernului de a-și angaja răspunderea reprezintă o măsură luată in extremis, având în vedere deficitul bugetului general consolidat. Reglementările adoptate reprezintă un răspuns energic și necesar la situația financiar-bugetară a statului", a arătat CCR.
Pe de altă parte, Curtea a explicat că reforma pensiilor speciale nu putea fi realizată prin ordonanță de urgență.
„Diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributivă sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afectează dreptul la pensie prevăzut de art.47 alin.(2) din Constituție, fiind, astfel, contrară art.115 alin.(6) din Constituție. O reașezare a modului de calcul al pensiilor de serviciu din sistemul justiției, care conduce și la o diminuare a cuantumului acestora, nu se poate realiza printr-un act de delegare legislativă, ci numai prin lege, sens în care, ținând seama și de urgența măsurilor care se impun, Guvernul are deschisă calea utilizării angajării răspunderii sale, ca procedură rapidă de legiferare. Prin urmare, apelarea la această procedură, în condițiile date, apare ca fiind necesară", arată CCR în motivare.
Cererea de sesizare a CJUE - respinsă ca inadmisibilă
ÎCCJ a solicitat CCR să trimită o întrebare preliminară către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, întrebând dacă reforma este compatibilă cu independența justiției garantată de dreptul european. Judecătorul CCR Gheorghe Stan s-a raliat acestei cereri, depunând personal un înscris în același sens. CCR a refuzat categoric ambele solicitări.
Argumentul central al instanței constituționale a fost că, în cadrul controlului legea analizată poate să nu intre niciodată în vigoare.
„Adresarea unei întrebări preliminare către CJUE, în acest cadru procesual, ar transforma jurisdicția europeană într-un organ consultativ care ar exprima o opinie în cadrul procesului legislativ derulat într-un stat membru, ceea ce este inadmisibil", a reținut CCR.
Mai mult, instanța a invocat doctrina „actului clar sau clarificat", arătând că „în privința posibilității de a reduce veniturile magistraților, atât din salarii cât și din pensii, CJUE a stabilit criterii care pot fi aplicate de Curtea Constituțională", făcând referire la hotărâri recente ale instanței europene, inclusiv una pronunțată pe 5 iunie 2025 chiar într-o cauză privind magistrați români. Cu alte cuvinte, răspunsul european exista deja.
Cuantumul redus al pensiei respectă standardele constituționale și europene
CCR a respins și argumentele instanței supreme privind formulă de calcul, care stabilește pensia de serviciu la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 luni, cu un plafon net de 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
„Baza de calcul stabilită prin legea criticată este venitul brut de la momentul deschiderii dreptului la pensie de serviciu determinat ca medie a indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor din ultimele 60 de luni anterioare pensionării, cu aplicarea unor valori procentuale necesare pentru menținerea unei valori rezonabile a pensiei de serviciu în raport cu valoarea medie a pensiei din sistemul general de pensii publice. Există un raport adecvat între cuantumul pensiei medii din sistemul public de pensii și cel al pensiei de serviciu a personalului din sistemul justiției, stabilite potrivit legii criticate, ceea ce indică o congruență axiologică între soluția legislativă criticată și cerințele impuse de CJUE în jurisprudența sa", arată Curtea.
Curtea a subliniat totodată limitele propriei competențe.
„Nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului pensiei de serviciu și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul pentru ca pensia de serviciu astfel calculată să reflecte un nivel cât mai apropiat de venitul aferent funcției, gradului profesional, vechimii avute în vedere la data pensionării", arată Curtea.
Creșterea etapizată a vârstei de pensionare, în acord cu deciziile anterioare ale CCR
ÎCCJ a contestat și mecanismul prin care vârsta de pensionare a magistraților crește progresiv, de la 49 de ani în 2026 până la 64 de ani în 2041. CCR a validat această soluție, arătând că ea respectă întocmai propria decizie anterioară nr. 467/2023.
„art.V alin.(5) din legea criticată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr.467 din 2 august 2023, stabilind pentru o vechime în funcție care se apropie de 25 de ani o vârstă de pensionare mai apropiată de cea aplicabilă la momentul intrării în vigoare a legii, iar pentru vechimi în funcție mai mici, o vârstă de pensionare mai mare. Ca atare, legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare, ceea ce este exact în sensul Deciziei nr.467 din 2 august 2023", menționează Curtea în motivare.
Eliminarea bonificației de 1%, o opțiune legislativă legitimă
Legea elimină bonificația de 1% care se adăuga la cota de calcul al pensiei pentru fiecare an de vechime peste pragul standard de 25 de ani. ÎCCJ a susținut că aceasta ar încălca principiul neretroactivității și dreptul de proprietate privată.
CCR a respins argumentul, statuând că bonificația „este rezultatul unei opțiuni legislative", pe care legiuitorul o poate suprima pentru viitor. Instanța a explicat mecanismul juridic în detaliu.
„Legiuitorul are competența de a dimensiona sau elimina pentru viitor astfel de elemente ale sistemului de determinare a cuantumului pensiei de serviciu din rațiuni ce țin de politicile publice promovate în domeniul pensiilor. Beneficiul unui asemenea element al dreptului de pensie subzistă atât timp cât reglementarea legală care o prevede este în vigoare. Abrogarea acesteia conduce la eliminarea pentru viitor a acestui element din sistemul de determinare a cuantumului pensiei de serviciu, numai sumele de bani exigibile la momentul abrogării normei intrând în sfera de protecție a dreptului de proprietate privată", explică Curtea.
Actualizarea după inflație, nu după salariile magistraților în activitate - permisă constituțional
Una dintre cele mai contestate schimbări a fost că pensiile de serviciu nu vor mai fi indexate în funcție de evoluția salariilor magistraților în activitate, ci după rata medie anuală a inflației. ÎCCJ a invocat aici o decizie anterioară a CCR care părea să impună menținerea vechiului mecanism de actualizare pentru magistrații deja în sistem. CCR a făcut însă o distincție esențială.
„Eliminarea unei forme speciale de actualizare a pensiei de serviciu ce are drept consecință revenirea la regula generală, care constă în actualizarea acesteia cu rata medie anuală a inflației, nu contravine securității juridice." Mai mult, „în privința persoanelor care au accesat sistemul justiției anterior Legii nr.282/2023 și care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii menționate, legiuitorul poate adapta mecanismul de actualizare a pensiei de serviciu și, de asemenea, are posibilitatea de a opta, în viitor, în funcție de politica sa economică, pentru reglementarea unei alte forme de actualizare. În lipsa unei reglementări constituționale exprese care să stabilească o anumită modalitate de actualizare a pensiilor, în general, și a celor de serviciu, în special, legiuitorul are o marjă de apreciere în alegerea modalității de actualizare a pensiei de serviciu, în funcție de resursele bugetare de care statul dispune", explică Curtea.
Discriminarea față de alte categorii cu pensii speciale nu intră în competența CCR
ÎCCJ a invocat și principiul nediscriminării, în condițiile în care alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu nu au fost supuse unor modificări similare, ceea ce ar reprezenta o discriminare a magistraților. CCR a demontat și acest argument.
„Examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege cu o altă lege ori a prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției", a reținut CCR.
Instanța a explicat și de ce o altfel de abordare ar fi periculoasă din punct de vedere logic.
„Procedându-se altfel s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă deci că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci una de coordonare a legislației în vigoare, ceea ce este de competența autorității legiuitoare", a explicat Curtea.
Se încarcă comentariile...
