Autostrada Moldovei, în impas: Umbrărescu a ratat toate termenele, Guvernul caută soluții pentru banii din PNRR - SURSE

Cele două tronsoane dintre Bacău și Săbăoani ale Autostrăzii A7 nu vor putea fi finalizate la timp pentru decontarea integrală a granturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Guvernul lucrează la o soluție de avarie, transferul fondurilor nerambursabile către proiecte feroviare mai avansate, în special primele două tronsoane ale căii ferate Cluj – Oradea (Episcopia Bihor), au precizat surse din conducerea Ministerului Transporturilor pentru „Adevărul”.

FOTO: Facebook / Horațiu Cosma

Datele CESTRIN din martie 2026 arată întârzieri majore pe porțiunile rămase restante din Autostrada Moldova. Lotul 2, Adjud – Răcăciuni, de 22 de kilometri, a atins 95% grad de execuție, cu termen de finalizare în mai 2026. Lotul 3, Răcăciuni – Bacău, de 21,5 kilometri, se află la 73%, cu termen august 2026, dificil dar nu imposibil dacă ritmul lucrărilor este forțat.

Ceva mai la nord este însă o altă poveste. Cele două loturi finanțate prin granturi PNRR pe tronsonul Bacău – Săbăoani, cu termen tot în august 2026, abia depășesc 40%. Lotul 1, Bacău – Trifești, de 30,3 kilometri, este la 43%, iar Lotul 2, Trifești – Săbăoani, de 19 kilometri, este la 40%. A recupera 57-60% din lucrări în trei luni este practic imposibil, ceea ce face inevitabilă pierderea granturilor aferente dacă nu se găsește o soluție de redistribuire. Lotul 3, Săbăoani – Pașcani, de 28 de kilometri, aflat la 42%, este finanțat prin împrumut rambursabil PNRR și are termen decembrie 2026. Toate lucrările sunt efectuate de grupul UMB, patronat de Dorinel Umbrărescu, și ar fi trebuit, conform termenelor inițiale, în cursul anului trecut.

În acest context, conform informațiilor obținute de „Adevărul”, loturile dintre Bacău și Săbăoani ar urma să fie mutate pe componenta de împrumuturi a PNRR, ceea ce înseamnă că finanțarea lucrărilor ar continua, însă România ar trebui să returneze sumele respective, cu o dobândă redusă. În locul granturilor nefolosite, Guvernul intenționează să redirecționeze fondurile către primele două tronsoane ale căii ferate Cluj – Oradea (Episcopia Bihor), unde stadiul de execuție este de aproximativ 65%. Un fir de cale ferată este aproape complet instalat, terasamentele, podurile și podețele sunt în mare parte finalizate, iar în iulie-august șina va fi pusă aproape integral.

Miruță, după întâlnirea cu Umbrărescu. „Fără iluzii. Fără amânări"

Miercuri, la Ministerul Transporturilor a avut loc o întâlnire între premierul Ilie Bolojan, ministrul interimar al transporturilor, Radu Miruță, oficiali din CNAIR și CNIR și Dorinel Umbrărescu. Întâlnirea a confirmat ceea ce specialiștii în infrastructură avertizau de luni bune, și anume că termenele asumate public nu vor fi respectate.

Imediat după întâlnire, Miruță a publicat un mesaj pe Facebook în care a recunoscut indirect problemele.

„Lucrăm intens pentru ca România să nu piardă banii europeni de care avem nevoie ca de aer, dacă vrem să trăim mai bine. Cu un guvern în funcție sau cu unul contestat, România trebuie să meargă înainte, în direcția corectă. Nu este vorba despre funcții. Este vorba despre România și despre bunăstarea fiecăruia dintre noi", a transmis Radu Miruță.

Ministrul a mai precizat că discuția cu Umbrărescu și cu reprezentanții CNAIR și CNIR a fost „directă și realistă, ce se respectă, ce nu se poate respecta și ce soluții avem. Fără iluzii. Fără amânări", adăugând că lucrează alături de premierul Ilie Bolojan și de ministrul Dragoș Pîslaru pentru un obiectiv clar, acela de a nu pierde banii din PNRR pentru autostrăzi și căi ferate.

Ionuț Ciurea: „Umbrărescu nu a făcut ceea ce a promis"

Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură, care monitorizează stadiul lucrărilor pe șantierele din România, nu a fost surprins de concluziile întâlnirii de miercuri. Asociația avertizase încă din martie că termenele asumate de constructor sunt irealizabile.

„Este foarte simplu. Umbrărescu nu a făcut ceea ce a promis. La sfârșitul anului trecut există o filmare publică în care spunea, dacă nu mă înșală memoria, cu domnul Pistol, șeful CNAIR, alături, că să stăm liniștiți, că la finalul lunii august ajungeam la Săbăoani pe A7 și că la Pașcani ajungem la sfârșitul acestui an", a declarat Ciurea pentru Adevărul.

Specialistul avertizează că miza financiară este uriașă și că bătălia reală se duce acum pentru salvarea banilor nerambursabili.

„Lupta principală acum este să nu se piardă niciun euro gratuit, pe care nu îl dăm înapoi. Din cei pe care trebuie să-i rambursăm am pierdut cu siguranță miliarde, și nu de ieri, de azi. Trenurile pe hidrogen care tocmai s-au semnat, la revedere pe PNRR. Capetele A8 care erau pe împrumut PNRR și s-au transferat pe Programul Transport, iată ce nu va fi gata", a precizat directorul Asociației Pro Infrastructură.

Ce se mai poate salva și în ce condiții

Conform estimărilor Pro Infrastructură, Umbrărescu se va concentra în perioada următoare pe finalizarea tronsonului Adjud – Bacău Sud, abandonând practic șantierele de la nord de Bacău până la data-limită. Ciurea avertizează că nici acest obiectiv parțial nu este unul facil.

„Chiar și până la Bacău va fi foarte dificil. Sunt structuri mari pe Adjud Nord care nu au toate pilele. Umbrărescu trebuie să pună acolo trei schimburi, să lucreze cu foarte multe forțe, nu doar ca timp per om, ci și mulți oameni, utilaje și toate cele. Și sunt și timpi tehnologici pe care nu îi poți comprima. Cerința PNRR nu este execuție parțială, ci recepție completă", spune Ciurea.

Cât privește planul de redirecționare a granturilor, Ciurea subliniază că acesta funcționează doar dacă sunt îndeplinite simultan două condiții, acordul Comisiei Europene și disponibilitatea constructorilor pe teren. „Prima condiție este să accepte Comisia Europeană, nu este o chestiune trivială, trebuie justificări, trebuie acte, trebuie demersuri. A doua condiție este să fie constructorii disponibili. Din semnalele apărute public, ar trebui să fie vorba despre constructorii de pe loturile 1 și 2 Cluj – Episcopia Bihor", explică președintele Pro Infrastructură.

Un al treilea factor este ritmul plăților către constructori.

„Trebuie sincronizate lucrurile între Ministerul Transporturilor, MIPE și Guvern, probabil inclusiv prim-ministrul și Ministerul de Finanțe, pentru că plățile trebuie făcute foarte rapid, astfel încât constructorii să ia banii și să-i reinvestească imediat în teren. Trei-patru luni. Atât avem", conchide Ciurea.