Cursă contracronometru pentru salvarea banilor din PNRR pentru Autostrada Moldovei. „Există diferențe între ce se anunță și ritmul lucrărilor”
0Aproximativ 120 kilometri din Autostrada Moldova (A7) trebuie finalizați până în august 2026, termenul-limită stabilit prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Dintre aceștia, circa 96 kilometri sunt finanțați integral din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene, prin componenta de granturi a PNRR, ceea ce face ca respectarea calendarului de execuție să fie esențială pentru evitarea pierderii acestor resurse. Lucrări sunt realizate de grupul UMB Tehnostrade, patronat de Dorinel Umbrărescu, și înregistrează întârzieri semnificative față de termenele asumate inițial.

Cel mai avansat tronson rămas în lucru este cel de circa 22 kilometri dintre Adjud Nord și Răcăciuni, parte din Lotul 2 Focșani – Bacău. Mai puțin de jumătate din acest lot fusese deschis în decembrie 2024, iar imaginile recente surprinse din dronă arată un constructor mobilizat pe tot restul tronsonului și lucrări foarte avansate.
În condițiile în care stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 95%, Asociația Pro Infrastructură susține că pe acest segment se poate da drumul circulației până la sfârșitul lunii aprilie, dacă autoritățile își doresc acest lucru. Totuși, autoritățile rămân prudente. Contactat de „Adevărul”, purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Alin Șerbănescu, a precizat că toate loturile finanțate prin granturi PNRR au ca termen de execuție august 2026.
„August 2026 pentru tronsonul de la Adjud la Mircești, cele care sunt pe granturi PNRR. De la Mircești la Pașcani (lotul 3) din secțiunea Bacău–Pașcani, care a rămas pe împrumut PNRR, după august, dar tot 2026”, a declarat pentru „Adevărul” Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.

Deschiderea doar până la Răcăciuni ridică, totuși, semne de întrebare. Adrian Covăsnianu, vicepreședinte al Asociației Moldova Vrea Autostradă și fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, avertizează, că o deschidere parțială ar putea crea mai multe probleme decât ar rezolva.
„Primul lot care pare deja funcțional este zona Domnești-Târg – Adjud – Răcăciuni, unde s-a deschis circulația până la Adjud. Pentru restul, există un angajament ca până în mai 2026 să se ajungă la Răcăciuni, iar până în august 2026 să fie finalizat și tronsonul Răcăciuni – Bacău. Totuși, din punct de vedere al traficului, nu este neapărat eficient să se deschidă doar până la Răcăciuni. Există riscul unor blocaje, așa cum s-a întâmplat și la Adjud, pentru că descărcarea se face în DN2, cu limitări locale, inclusiv o trecere la nivel cu calea ferată. De aceea, ar fi mai util ca tronsoanele să fie deschise împreună, pentru o circulație fluentă", a subliniat Adrian Covăsnianu, într-o declarație pentru Adevărul.
Răcăciuni - Bacău: angajament pentru august, dar cu rezerve
Lotul 3 al secțiunii Focșani–Bacău, între Răcăciuni și Bacău (21,5 kilometri), ar trebui finalizat tot până în august. Covăsnianu constată însă că realitatea din teren este mult mai complicată, din cauza diferențelor dintre termenele anunțate și ritmul efectiv al lucrărilor.
„Acestea sunt, să spunem, declarațiile oficiale. În realitate, din ce vedem pe teren și din filmările cu drona, situația este mai complicată. Există diferențe între ce se anunță și ritmul efectiv al lucrărilor. Problema este că progresul diferă între loturi. Pe Răcăciuni – Bacău încă se lucrează intens și rămâne de văzut dacă termenul din august 2026 poate fi respectat. Există o anumită rezervă față de aceste angajamente, pentru că și în trecut au existat întârzieri față de termenele anunțate", a explicat Adrian Covăsnianu.
Fostul secretar de stat notează că ritmul din sud va condiționa și mobilizarea spre nord.
„Pe măsură ce se finalizează segmentele de la sud de Bacău, există așteptarea ca antreprenorul să își mute resursele și către nord, pentru a accelera lucrările până la Pașcani. Totul depinde însă de mobilizarea efectivă", a menționat vicepreședintele „Moldova vrea Autostradă”.
Asociația Pro Infrastructură arată că structurile reprezintă punctele critice majore. La est de Cleja există un pasaj-mamut de 1,2 kilometri peste magistrala M500, un proiect cu mari întârzieri, la care se adaugă un alt pasaj de 730 metri la est de Nicolae Bălcescu. Conform asociației, se poate ajunge la Bacău cel mai devreme la final de iunie doar cu o mobilizare fantastică a constructorului UMB, deși termenul din august rămâne cel mai fezabil.
250 de kilometri de autostradă promiși în 2026. Cât de realiste mai sunt estimările„Atingerea țintei este încă posibilă dar va fi extrem de greu. Cei de la UMB trebuie să se autodepășească, mobilizându-se exemplar în 3 schimburi, nonstop. Este nevoie de mai mulți muncitori, mai ales fierari-betoniști la structuri, care să fie aduși cât mai rapid de pe A3 și A0. Chiar dacă ar reuși, un astfel de heirup va afecta inevitabil calitatea, în special a umpluturilor și straturilor de asfalt care cer atenție și respectarea timpilor tehnologici”, a transmis Asociația Pro Infrastructură.
Întârzieri majore pe A7 Bacău - Pașcani
Cele trei loturi dintre Bacău și Pașcani, cu o lungime totală de circa 77 kilometri, sunt cele mai îndepărtate de finalizare. Asociația Pro Infrastructură subliniază că la nord de Bacău, înainte de Filipești, un pasaj mare peste M500 și DN2 este practic neînceput. De asemenea, pe Centura Roman, un pod masiv peste Râul Moldova se află abia la stadiul de fundații. Astfel, atingerea țintei de a deschide circulația pe toți cei 96,32 kilometri de la Adjud Nord la Roman Nord (Săbăoani) până la 31 august 2026 necesită un efort colosal.
„La nord de Bacău, înainte de Filipești, avem încă un pasaj mare peste M500 și DN2 care, atenție, este practic neînceput. Pe Centura Roman, avem un viaduct măricel care abia a început să iasă din pământ dar mai ales podul sănătos care traversează Râul Moldova aflat abia la nivel de fundații! Mai grav este că pe lângă structurile mari sunt foarte, foarte multe altele mai mici, pe și peste A7. Deci un volum de muncă impresionant pe cei aproape 100 de kilometri dintre Adjud Nord și Săbăoani care trebuie livrați la 31 august 2026. Să nu uităm umpluturile, balastul stabilizat și cele trei straturi de asfalt. Chiar dacă aici se poate accelera semnificativ acum că a venit vremea bună, riscul de a face rabat la calitate este extrem de ridicat. Terasamentele trebuie "să stea" suficient ca să se evite celebrele trambuline în zona capetelor de pod (culee) sau tasările majore în plin rambleu, așa cum am pățit pe lotul 3 al DEx12 Craiova-Pitești executat tot de UMB”, a detaliat Asociația Pro Infrastructură.
La rândul său, Adrian Covăsnianu este sceptic cu privire la termenele asumate de constructor și reprezentanții CNAIR.
„Pe partea de Bacău – Pașcani există niște angajamente verbale din partea antreprenorului, validate inclusiv de ministrul Transporturilor. Conform acestora, undeva în august 2026 ar trebui să avem circulație până la Mircești, iar ultima porțiune, Mircești – Pașcani, ar urma să fie finalizată spre finalul anului. Ca linie generală, angajamentul rămâne: august 2026 pentru tronsonul principal și decembrie 2026 pentru ultimul lot. Mai la nord, situația este mai dificilă. Sunt foarte multe structuri, se vede puțin asfalt și loturile sunt lungi, undeva la peste 70 km. Din acest motiv, termenul de finalizare spre sfârșitul lui 2026 pare mai realist, dar și acesta este condiționat de evoluția lucrărilor pe tronsoanele din sud", a subliniat Adrian Covăsnianu.
Tunelurile Autostrăzii Lugoj–Deva prind contur. Secțiunea Margina–Holdea a trecut de jumătatea drumului, anunță șeful CNAIR: „Stadiu fizic este de 56%”În ceea ce privește ultimul lot, Săbăoani – Pașcani, finanțat prin parte de credite a PNRR, Covăsnianu identifică un risc suplimentar.
„Ultimul lot este finanțat din împrumut, nu din grant PNRR, ceea ce ar putea explica o mobilizare mai redusă. Există riscul ca lipsa presiunii financiare directe să ducă la întârzieri, inclusiv pe proiecte conexe, cum este A8, unde progresul este foarte slab. Practic, comparativ cu anul trecut, nu se observă diferențe semnificative pe teren", a explicat fostul secretar de stat.























































