Un nou fenomen se profilează în SUA: Atacurile politice comise de persoane extrem de inteligente

0
0
Publicat:
Google Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În contrast cu atacurile armate din trecut, tot mai mulți dintre suspecții acuzați de atacuri violente au rezultate academice remarcabile. Asistăm la un nou fenomen, spun experții citați de WSJ.

Cole Allen s-a filmat în camera de hotel înarmat până în dinți FOTO: Profimedia
Cole Allen s-a filmat în camera de hotel înarmat până în dinți FOTO: Profimedia

Un absolvent Ivy League. Un tânăr inginer în devenire, cu un scor de 1530 din 1600 la testul SAT. Un elev de liceu cu media 4.0 și bursă la o universitate de prestigiu. Iar acum, un absolvent al California Institute of Technology.

Lista tot mai lungă a atacatorilor presupus violenți din America iese în evidență dintr-un motiv diferit: spre deosebire de deceniile trecute, este vorba de tineri care au excelat academic, uneori la cel mai înalt nivel.

De la Luigi Mangione, acuzat de uciderea CEO-ului UnitedHealthcare, până la Cole Allen, în vârstă de 31 de ani, acuzat că a încercat să-l asasineze pe președintele american Donald Trump sâmbătă, la o gală media, aceștia sfidează profilurile clasice ale agresorilor.

„Vedem acum un nou tip de individ, care ar fi putut ajunge președinte de universitate sau să conducă o afacere, și totuși a simțit că aceasta este misiunea lui”, a observat Mary Ellen O’Toole, fost profiler FBI și coordonatoarea programului de științe criminalistice de la George Mason University. „Asistăm la o evoluție.”

Mangione a pledat nevinovat. La audierea de luni, avocatul din oficiu al lui Allen a subliniat că acesta beneficiază de prezumția de nevinovăție.

În ultimele trei decenii, autorii atacurilor armate în masă din SUA au fost, de regulă, tineri cu tendințe suicidare, care aveau dificultăți în plan academic, profesional sau personal. Adesea, erau motivați de dorința de notorietate. În cazul unor atacatori politici din ultima vreme, motivația pare diferită, spune Russell Palarea, președintele firmei de evaluare a riscurilor Operational Psychology Services.

„Este vorba mai degrabă de un principiu ideologic, pentru care decid să recurgă la violență, fie ca să declanșeze o mișcare, fie ca să atragă atenția publicului”, a explicat Palarea. „Când vorbim de nemulțumiri mai complexe, ideologice sau filosofice, există o probabilitate mai mare să vedem comițând astfel de atacuri indivizi inteligenți, înalt funcționali.”

Allen, pus sub acuzare luni pentru tentativă de asasinat asupra lui Trump, a absolvit California Institute of Technology, una dintre cele mai exigente instituții din SUA, iar ulterior a absolvit un master în informatică. Cu puțin timp înainte de a deschide focul, potrivit acuzațiilor, în apropierea dineului corespondenților de la Casa Albă, el ar fi trimis familiei un document redactat ca o lucrare academică, care includea chiar și o secțiune de „răspunsuri la obiecții”.

Din document reiese că era pe deplin conștient că alegerea sa înseamnă să pună capăt unei cariere promițătoare: „Îmi vine să vomit; îmi vine să plâng pentru toate lucrurile pe care voiam să le fac și pe care nu le voi mai face”, a scris el.

Masacru în SUA: opt copii uciși într-un atac armat în Louisiana. Atacatorul, împușcat mortal de poliție

Avocatul său public a subliniat că nu avea niciun fel de antecedente penale. La o conferință de presă, Trump l-a descris pe atacator drept „un lup singuratic” și „un dezechilibrat”.

Un nou tip de atacator

În general, infractorii au un IQ mai scăzut decât media populației, arată studiile asupra deținuților, explică psihologul criminalist J. Reid Meloy. „Cei mai mulți indivizi violenți acționează din motive emoționale - sunt furioși pe cineva sau foarte speriați, iar reacțiile lor sunt impulsive.”

Au existat și unele excepții celebre, precum Ted Kaczynski, profesor de matematică și absolvent Harvard, cunoscut drept „Unabomber”, care a trimis colete explozive între 1978 și 1995, ucigând trei persoane și rănind peste 20.

Mangione părea fascinat de scrierile lui Kaczynski despre pericolele progresului tehnologic. Între timp, tânărul de 27 de ani, absolvent al University of Pennsylvania, unde și-a finalizat licența și masterul în informatică în doar patru ani, cu rezultate excelente, a devenit o figură emblematică sumbră pentru generația tânără.

Un student care milita împotriva inteligenței artificiale și care ar fi aruncat un cocktail Molotov asupra locuinței directorului OpenAI, la începutul lunii, a vorbit despre „a aplica tratamentul Luigi” unor CEO din tech înainte de atac. Un bărbat de 29 de ani din sudul Californiei, care s-a plâns de salarii și a incendiat un depozit de hârtie igienică, l-a invocat și el pe Mangione.

Printre alți suspecți care au fost fruntași la învățătură se numără Tyler Robinson, acuzat de asasinarea activistului conservator Charlie Kirk, și Thomas Crooks, ucis de un lunetist după ce ar fi încercat să-l asasineze pe Trump. Robinson a pledat nevinovat.

Explicațiile posibile pentru acest fenomen includ o creștere a numărului de atacuri motivate de extremismul de stânga, accentuarea sentimentelor anti-guvernamentale și anti-corporatiste în rândul tinerilor, precum și creșterea numărului de diagnostice de tulburări mintale.

Psihologii criminaliști sunt de părere că inteligența, de una singură, nu îi protejează pe tineri de influența puternică a așa-numitelor „camere cu ecou” din mediul online. Palarea notează că unele grupuri virtuale au dezvoltat un fenomen pe care îl numește „Luigisfera”, unde „toți acești oameni discută între ei și își amplifică reciproc nemulțumirile, iar unii ajung să fie atât de radicalizați încât trec la acțiuni violente.”

Pe rețelele sociale, Allen ar fi devenit tot mai furios la adresa lui Trump, redistribuind postări care îl comparau pe acesta cu Hitler.

Rudele și prietenii au fost șocați de acuzațiile potrivit cărora acești tineri au ales să renunțe la vieți promițătoare. Însă, explică fostul profiler FBI, O’Toole, atacatorii nu văd lucrurile în același fel.

„Din perspectiva lui, nu își irosește viața, ci face ceva ce doar el poate face - se consideră special și simte că trebuie să își asume această misiune după o lungă reflecție”, a explicat ea.

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite