Exclusiv Un an de mandat Trump 2.0. Cum a transformat „America First” alianțele și a pus România într‑un context strategic dificil
0La împlinirea unui an de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, scena internațională arată radical diferit. De la răcirea relațiilor transatlantice, până la abordarea tranzacțională a războiului din Ucraina, noua administrație americană a impus un ritm care ignoră vechile reguli diplomatice. Analistul de politică externă Emanuel Cernat explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cum doctrina „America First” a transformat aliații în competitori și de ce România intră într-o perioadă extrem de complicată.
Dacă primul mandat al lui Donald Trump a fost marcat de impredictibilitate, cel de-al doilea, ajuns la borna de un an, se definește prin aplicarea brutală a promisiunilor electorale. Potrivit analistului Emanuel Cernat, șocul resimțit de cancelariile occidentale nu ar trebui să existe, întrucât președintele american nu face altceva decât să urmeze foaia de parcurs anunțată.
„Politica lui Donald Trump este una care, în primul rând, chiar dacă ne șochează pe alocuri, nu este neapărat neașteptată, pentru că, practic, ceea ce face Donald Trump nu este altceva decât să pună în aplicare tot ceea ce spusese încă din campania electorală. Ne-am concentrat foarte mult pe acea sintagmă Make America Great Again, dar, în politica externă, ceea ce a urmărit mai degrabă Donald Trump a fost cealaltă promisiune, respectiv America First, America pe primul loc”, explică Cernat.
Sfârșitul regulilor tradiționale
Cea mai vizibilă schimbare în ultimul an a fost modul în care Washingtonul a ales să-și atingă obiectivele, ignorând adesea cutumele dreptului internațional. Interesul național direct a devenit singura busolă a administrației de la Casa Albă.
„Vedem că modul în care a fost promovat acest interes a fost făcut fără a lua în considerare acele elemente ale dreptului internațional și ale regulilor mondiale pe care le cunoșteam și cu care eram obișnuiți până acum. Practic, în acest moment, orice mijloc poate fi considerat de către Donald Trump potrivit, atâta timp cât poate duce la atingerea obiectivelor Americii”, punctează Emanuel Cernat.
Ruptura de Europa
Poate cea mai dramatică mutație geopolitică a acestui an o reprezintă degradarea relației dintre Statele Unite și Uniunea Europeană. Dacă la momentul învestirii Europa era considerată principalul aliat al SUA, astăzi, parteneriatul istoric este pus sub semnul întrebării.
Disputele pe taxe vamale și dorința lui Trump ca SUA să preia Groenlanda au creat o falie adâncă între cele două maluri ale Atlanticului.
„Astăzi, după un an de zile, din păcate, vedem că Donald Trump sacrifică orice de dragul intereselor proprii ale Americii. Din păcate, unul dintre aceste lucruri sacrificate a fost exact Uniunea Europeană și relația pe care o avea America cu Europa, o relație construită în ani de zile și care, din păcate, vedem cum începe să se clatine cu o viteză pe care nu am fi anticipat-o”, avertizează analistul.
Mai mult, Cernat observă o schimbare de paradigmă la nivelul liderilor europeni, care încep să se raporteze la Washington nu ca la un partener, ci ca la un rival economic și politic:
„Vorbim din ce în ce mai mult despre poziționări ale unor lideri europeni care încep să se raporteze la Statele Unite ale Americii nu neapărat ca la un aliat, ci mai degrabă ca la un competitor. Or, competiția între aliați este foarte greu de înțeles în condițiile tradiției politicii externe și ale relațiilor diplomatice tradiționale dintre cele două continente, dar vedem că aceasta este noua realitate”, arată Emanuel Cernat.
Iluzia păcii în 24 ore în Ucraina
În ceea ce privește războiul din Ucraina, administrația Trump s-a lovit de realitatea dură a frontului, fiind nevoită să abandoneze retorica de campanie privind o pace rapidă. Totuși, abordarea a rămas una cinică, centrată pe consolidarea puterii SUA, chiar cu prețul securității europene.
„Relația pe care a avut-o și felul în care s-a raportat administrația de la Casa Albă față de conflictul din Ucraina au trebuit să se înscrie în aceeași logică a promisiunilor asumate de către Donald Trump în campania electorală, acea dorință de a reuși să rezolve conflictul în douăzeci și patru de ore, așa cum anunța în campania electorală. Evident că realitatea pe care a descoperit-o odată revenit la Casa Albă l-a făcut să înțeleagă că acea viziune a unei păci ușoare este una nerealistă. În aceste condiții, poziționarea lui Donald Trump față de Ucraina este una care, din nou, face mai degrabă apel la interesele Americii și nu ține atât de mult cont de interesele Ucrainei și ale Europei. Interesul Statelor Unite este să își asigure și să își consolideze poziția de actor primordial pe scena internațională, iar acest lucru, din păcate, poate fi făcut inclusiv negociind interesele Ucrainei și interesele de securitate ale Europei”, afirmă Cernat.
România, „uitată” între marii jucători
Bilanțul acestui prim an al noului mandat Trump este îngrijorător pentru România. Noua administrație de la Casa Albă a scos țara noastră din programul Visa Waiver și a decis retragerea a aproximativ 1.000 de militari americani care erau aici staționați. Prin urmare, în ciuda poziției strategice la Marea Neagră, Bucureștiul nu a beneficiat de atenția acordată altor state din regiune, precum Polonia sau Ungaria.
„Ne-ar fi plăcut ca în acest prim an al celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump să vedem o raportare mult mai apăsată la România. (...) Puținele referiri pe care Donald Trump le-a făcut la România au fost făcute de o manieră conjuncturală, atunci când era mai degrabă întrebat despre alte dosare”, notează Emanuel Cernat.
Analistul avertizează că România se află într-o poziție delicată, fiind prinsă între cei doi piloni esențiali ai securității sale care acum se distanțează unul de celălalt: SUA și UE.
„Pentru români și pentru România, va urma o perioadă extrem de complicată, în care va trebui să arătăm că înțelegem și că reușim să ne adaptăm noilor realități internaționale (...) menținându-ne, în același timp, această relație privilegiată cu ambii actori politici, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană”, conchide Emanuel Cernat.
Se încarcă comentariile...
