Cum au ajuns SUA și Europa în pragul unei crize diplomatice din cauza Groenlandei. Ce spunea Trump pe 4 ianuarie despre planurile sale

La întoarcerea dintr-o vacanță prelungită de Crăciun, președintele american Donald Trump a părut surprins când un reporter l-a întrebat despre insula înghețată pe care în prezent încearcă în mod deschis să o anexeze.

FOTO SHUTTERSTOCK

„Cum am ajuns la Groenlanda?”, a răspuns el „Ne vom ocupa de Groenlanda peste vreo două luni. Hai să vorbim despre Groenlanda peste 20 de zile.”

Acest scurt dialog avea loc pe 4 ianuarie. Mai puțin de trei săptămâni mai târziu, Groenlanda e pe buzele tuturor, iar președintele american conduce conversația, relatează CNN.

Ceea ce a început în timpul primului său mandat ca un interes nou, pe care chiar unii consilieri nu l-au luat prea în serios, s-a transformat într-un demers susținut de a controla masiva masă continentală arctică și o fixație care riscă să declanșeze cea mai gravă criză diplomatică dintre Statele Unite și Europa din ultimele generații.

Retorica devenită brusc agresivă cu privire la Groenlanda a lui Trump i-a zguduit de-a dreptul pe aliații europeni, în timp ce i-a aruncat pe propriii săi consilieri într-un efort frenetic de a elabora politici care să țină pasul, asta deși unii dintre aceștia s-au arătat îngrijorați că președintele ar putea merge prea departe afirmând că SUA nu se vor mulțumi cu nimic mai puțin decât controlul total asupra insulei.

Deși echipa lui Trump este în mare parte aliniată viziunii lui cu privire la importanța strategică a controlului american asupra Groenlandei din motive de securitate națională, mulți dintre principalii săi consilieri nu sunt totuși pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește modalitatea cea mai potrivită de a realiza aceste ambiții.

„Nu vrem să facem din el un stat”, a spus un consilier al lui Trump. „Dar vrem o alianță cu ei? Fără îndoială.”

Un pas mult prea radical

Pe măsură ce Trump își exprimă tot mai vocal dorința de a anexa insula și chiar refuză să excludă o mișcare militară în acest scop, mai mulți oficiali sunt reticenți în privința unui pas atât de drastic. În schimb, aceștia ar prefera ca președintele american să folosească mai degrabă amenințarea cu impunerea unor tarife vamale drept pârghie de negociere, astfel încât să creeze o oportunitate pentru concesii din partea europenilor iar totul să se încheie cu un acord în stilul lui Trump.

„Ei cred că ar putea încerca să facă presiuni asupra Danemarcei pentru a obține acord, chiar dacă acesta nu ar duce la cedarea întregului teritoriu”, a declarat o altă sursă familiarizată cu discuțiile. „Un fel de control pe bază de cooperare asupra Groenlandei ar îndeplini același obiectiv.”

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat într-un comunicat pentru CNN că „întreaga administrație este pregătită să implementeze orice fel plan de achiziție a Groenlandei pe care președintele îl va alege”.

„Președintele Trump conduce întreaga politică externă și nu a fost ales pentru a menține status quo-ul”, a spus ea. „Mulți dintre predecesorii acestui președinte au recunoscut logica strategică a achiziționării Groenlandei, dar numai președintele Trump a avut curajul să urmărească obiectivul cu seriozitate.”

Negocierea unui potențial acord cu privire la Groenlanda

Cel puțin o parte dintre liderii nutresc încă speranța  europeni încă speră că un astfel de acord ar fi posibil. După conversațiile purtate cu Trump în weekend, unii oficiali au declarat că președintele american a părut receptiv la clarificările lor cu privire la motivul pentru care unele națiuni europene trimit trupe în Groenlanda. Potrivit unui oficial britanic de rang înalt, Trump a recunoscut într-o convorbire telefonică cu prim-ministrul Keir Starmer că este posibil să fi primit „informații greșite” cu privire la desfășurarea de trupe europene în Groenlanda.

Un oficial european a declarat că secretarul general al NATO, Mark Rutte, un confident al lui Trump, a părut convins că este posibil un acord care să-i ofere președintelui o rampă de ieșire și a avansat în privat ideea unei renegocieri a acordului din 1951 dintre SUA, Danemarca și Groenlanda, eventual cu unele garanții solide privind interzicerea investițiilor chineze în Groenlanda.

Oficialii au spus că intensificarea recentă a retoricii lui Trump privind Groenlanda a coincis cu succesul misiunii militare a SUA de a-l captura pe președintele venezuelean Nicolás Maduro, care a fost de natură să-i întărească viziunea asupra hegemoniei americane asupra întregii emisfere vestice. Unii oficiali europeni au declarat că se tem că decizia lor de a trimite trupe din Danemarca și alte națiuni NATO pentru exerciții militare comune în weekend ar fi putut acționa ca un factor de iritare pentru Trump, făcându-l și mai hotărât să accelereze lucrurile.

„Chiar acum, vom face ceva în privința Groenlandei, fie că le place sau nu”, a declarat Trump pe 9 ianuarie, la cinci zile după ce a părut surprins de aducerea în discuție a Groenlandei. „Pentru că, dacă nu o facem, Rusia sau China vor prelua Groenlanda.”

O idee obsesivă veche

Pe la jumătatea primului său mandat, Trump a început să pună o întrebare cunoștințelor și consilierilor săi: Ce părere au, ar trebui SUA să  cumpere Groenlanda?

Există relatări diferite despre cum i-a venit ideea președintelui, care la acel moment era încă neexperimentat în materie de diplomație. Ronald Lauder, miliardarul moștenitor al cosmeticelor, care îl cunoaște pe Trump de decenii, se numără printre cei care au adus prima dată în discuție această idee, au declarat foști oficiali. De asemenea, a fost discutată în cadrul unor briefing-uri din partea serviciilor de informații,

De la bun început, interesul lui Trump s-a axat pe dimensiunea Groenlandei - sau cel puțin pe cât de mare apare pe hărți folosind proiecția Mercator, ceea ce face ca cei 836.000 de mile pătrate ai insulei să pară aproximativ de aceeași dimensiune cu Africa. Chiar dacă insula este mai mică decât pare, achiziționarea ei ar echivala cu cea mai mare achiziție teritorială a oricărui președinte american - și ar face din SUA cea mai mare țară ca suprafață de pe Pământ.

Consilierii lui Trump de la acea vreme nu au respins complet ideea. Importanța strategică a Groenlandei în Arctica era evidentă pentru mulți dintre ei, iar îngrijorările legate de influența Rusiei sau Chinei erau în creștere. Un mic grup din cadrul Consiliului Național de Securitate a fost însărcinat să ofere opțiuni pentru Trump - majoritatea presupunând sporirea prezenței militare americane, însă nici nu s-a pus problema unei preluări militare a insulei.

Odată ce ideea a devenit publică, însă, fezabilitatea ei a părut să se diminueze. Guvernul danez a declarat că Groenlanda nu este de vânzare. Ofensat, Trump a anulat brusc o vizită planificată la Copenhaga și l-a numit pe prim-ministru „dificil”. Ideea a fost de atunci rareori menționată public.

Până la începutul anului trecut. După ce a câștigat un nou mandat - fără a menționa Groenlanda nici măcar o dată în timpul campaniei sale — Trump și-a reînnoit promisiunea de a prelua controlul asupra teritoriului și a refuzat să excludă o acțiune militară în acest scop.

„Doctrina Donroe”

Un an mai târziu, ministrul de externe al Danemarcei, Lars Løkke Rasmussen, era la câteva ore distanță de un zbor spre Washington când a aflat despre o prezență notabilă la întâlnirile sale planificate cu oficiali ai administrației Trump pentru a discuta soarta Groenlandei.

Discuțiile, organizate în grabă pe fondul insistențelor acute ale lui Trump de a achiziționa insula, au fost inițial purtate doar cu secretarul de stat Marco Rubio. Acum, vicepreședintele JD Vance dorea să se alăture.

Prezența celui de-al doilea om în stat - cel care de altfel a călătorit anul trecut în Groenlanda, prilej cu care a acuzat Danemarca că nu a investit în teritoriul său arctic - a ridicat imediat miza întâlnirii. Vance a criticat aspru Europa în ultimul an și a arătat disponibilitate de a promova în forță cerințele lui Trump.

Însă, în timpul întâlnirii, Vance a fost cel care a propus că ar putea exista o „cale de mijloc” în urma unor discuții ulterioare, însă nu a existat o discuție detaliată despre cum ar putea arăta aceasta, a declarat un oficial danez.

Solicitările privind Groenlanda s-au intensificat în urma misiunii îndrăznețe de capturare a lui Maduro, în 3 ianuarie. Trump a ajuns să perceapă capturarea liderului venezuelean drept o realizare majoră pentru SUA, iar multe dintre conversațiile de dinainte și după operațiune s-au concentrat pe influența globală a Americii, au declarat persoane familiarizate cu conversațiile.

Casa Albă a declarat într-un comunicat că folosirea armatei pentru anexarea Groenlandei „este întotdeauna o opțiune”. Stephen Miller, unul dintre cei mai puternici consilieri ai lui Trump, a susținut chiar că SUA au dreptul să cucerească Groenlanda, invocând o lume „care este guvernată de forță, putere și influență”. Soția lui Miller, Katie Miller, a postat pe rețelele de socializare o fotografie a insulei colorată în roșu, alb și albastru.

În conversațiile interne, Trump și Rubio au prezentat operațiunea din Venezuela ca fiind crucială pentru extinderea dominației SUA asupra emisferei vestice - principiul central al așa-numitei Doctrine Donroe a lui Trump. Ca ​​parte a acestor discuții, dorința de lungă durată a lui Trump de a extinde această influență asupra Arcticii a căpătat urgență, au declarat surse.

„Trump consideră că SUA este singura țară care poate asigura în mod corespunzător securitatea regiunii arctice și poate respinge în mod corespunzător agresiunea rusă și chineză”, a declarat un oficial al Casei Albe pentru CNN.

În acest context, Rasmussen, un diplomat experimentat care a fost cândva prim-ministrul Danemarcei, a avut întâlnirea cu Vance și Rubio. După mai puțin de 90 de minute, a prezentat discuțiile drept „sinceri și constructive”, dar care nu au soluționat „dezacordul fundamental” privind preluarea Groenlandei de către SUA.

Cuvintele nu au reușit să ascundă tensiunea. În timp ce părăsea Casa Albă împreună cu omologa sa groenlandeză, Vivian Motzfeldt, cei doi au fost văzuți fumând într-o parcare din apropiere.

O nouă amenințare și noi temeri

Aproape în treacăt, Trump a reflectat vineri cu privire la imunerea de noi tarife vamale națiunilor care se opun ambițiilor sale arctice.

„S-ar putea să impun taxe vamale unor țări dacă nu sunt de acord, pentru că avem nevoie de Groenlanda, ne trebuie pentru securitatea națională”, a spus Trump în timpul unui eveniment.

La vremea respectivă, echipa sa nu planifica elaborarea unor astfel de tarife, a declarat o sursă familiarizată cu situația. De fapt, însăși autoritatea pe care Trump ar folosi-o pentru a le aplica este încă decisă de Curtea Supremă.

Douăzeci și patru de ore mai târziu, însă, ideea devenise o amenințare în toată regula - cu termene limită concrete. Începând cu 1 februarie, a scris Trump, Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda se vor confrunta cu un tarif de 10%, care va crește la 25% pe 1 iunie, „până la încheierea unui acord pentru achiziționarea completă a Groenlandei”.

Decizia de a trimite trupe din Danemarca și alte națiuni NATO pentru exerciții militare comune în weekend a fost considerată de mulți diplomați NATO ca având efectul contrar celui scontat, declanșând amenințarea tarifară a lui Trump, au declarat pentru CNN patru diplomați europeni. În loc să sporească prezența NATO în Groenlanda, aceasta a avut rolul de a-i arăta lui Trump că activitățile conduse de Danemarca erau capabile să îmbunătățească securitatea în Arctica.

A urmat un efort frenetic pentru a-i clarifica lui Trump semnificația acestor mișcări militare. Trei lideri europeni care au cele mai strânse legături cu el - Starmer, Rutte și prim-ministrul italian Giorgia Meloni - au încercat cu toții să explice la telefon duminică. Rutte i-a spus chiar Danemarcei luni să se abțină de la trimiterea de alte trupe, a declarat un oficial european.

În ciuda acestor apeluri, era clar că consilierii lui Trump doreau să se asigure că sentimentele sale erau cunoscute pe scară largă. Un mesaj text pe care acesta l-a trimis prim-ministrului Norvegiei în weekend - în care spunea că nu se mai simte obligat „să se gândească exclusiv la Pace” după ce Comitetul Nobel a decis să nu-i acorde Premiul Nobel pentru Pace - a fost, de asemenea, trimis duminică de oficiali americani mai multor ambasadori europeni la Washington, au declarat două surse familiare cu mesajele.

Mesajul era inconfundabil: chiar dacă săptămâna trecută s-a încheiat cu unele licăriri de speranță privind reconcilierea în chestiunea Groenlandei, Trump era chiar mai determinat.

În privat, diplomații europeni sunt furioși și îngroziți. Unii chiar l-au comparat în privat pe Trump cu președintele rus Vladimir Putin, deoarece este văzut ca un „joc prostesc” să încerci să-l îmbunezi pe Trump, a declarat un diplomat american care a discutat problema cu europenii.

Niciun interes pentru eventuale rampe de ieșire

Trump a continuat să insiste că SUA trebuie să dețină Groenlanda datorită importanței sale strategice, atractivității sale potențiale pentru Beijing și Moscova și pentru că, spune el, este vitală pentru dezvoltarea sistemului său de apărare antirachetă spațială, cunoscut sub numele de „Domul de Aur”.

Însă oficialii și experții americani sunt în mare parte de acord că administrația Trump nu are nevoie să dețină Groenlanda pentru a facilita proiectul, în ciuda valorii teritoriului în ceea ce privește apărarea antirachetă, date fiind activele deja poziționate acolo.

Un radar de avertizare timpurie la Baza Spațială Pituffik, fosta baza Aeriană Thule, din Groenlanda, este deja instalat. Alte resurse americane din Regatul Unit oferă, de asemenea, acoperire pentru regiune, a remarcat un oficial american.

„Întrebarea este: «Ce crede administrația Trump că va obține în plus deținând Groenlanda în ceea ce privește apărarea contra rachetelor balistice și apărarea aeriană în spațiu» față de retorica actuală a Groenlandei, care este: «Puteți trimite oricâte trupe doriți. Puteți avea oricâte baze doriți. Vom coopera cu voi»”, a declarat o sursă familiarizată cu discuțiile dintre parlamentarii bipartizani și oficialii danezi în timpul unei recente vizite a Congresului în țară, axată pe Groenlanda.

Pentru Trump, răspunsul este evident. El nu a considerat niciodată simpla amplasare a mai multor baze, radare sau rachete americane în Groenlanda,  ca o alternativă la controlul complet al insulei. Kelly, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a precizat: „Așa cum a spus președintele, NATO devine mult mai formidabil și mai eficient dacă Groenlanda e în mâinile Statelor Unite, iar groenlandezii ar fi mai bine serviți dacă ar fi protejați de Statele Unite de amenințările moderne din regiunea arctică.”

Într-adevăr, Trump a fost consecvent în ideea că singura modalitate de a profita cu adevărat de roadele Groenlandei este de a o deține în totalitate.

„Am putea trimite mulți soldați acolo acum dacă vreau, dar aveți nevoie de mai mulți”, a spus el săptămâna trecută. „Ai nevoie de proprietate. Chiar ai nevoie de titlul de proprietate.”