Tăierile guvernamentale și războaiele comerciale ale lui Trump. Economiștii încep să se îngrijoreze de o recesiune serioasă
0În ultima perioadă, economiștii încep să își exprime îngrijorările cu privire la o recesiune profundă, care ar putea lovi economia americană sub efectul combinat al taxelor impuse vecinilor și al asaltului președintelui Donald Trump asupra guvernului federal. Această alunecare economică a fost descrisă de Jesse Rothstein, profesor la Berkeley și fost economist-șef al Departamentului Muncii al SUA, drept „aproape inevitabilă”, un declin de proporții mari care se apropie rapid.
„Cred că vom asista la pierderi istorice. Este foarte posibil ca, până la sfârșitul primăverii, să vedem o contracție severă, poate de până la 400.000 de locuri de muncă pe lună”, a declarat Rothstein pentru The Telegraph. În opinia sa, o astfel de scădere masivă a locurilor de muncă ar putea fi doar începutul, pentru că, odată ce ritmul pierderilor ajunge la un prag critic, efectele în lanț ar putea fi devastatoare.
La această analiză s-a adăugat și Torsten Slok de la Apollo Global, care a avertizat că numărul disponibilităților ar putea atinge chiar un milion, dacă se iau în calcul și efectele în lanț asupra contractorilor. „Suntem din ce în ce mai îngrijorați de riscurile economice și de impactul asupra piețelor”, a mai spus el.
Deși piețele financiare par să ignore semnele de îngrijorare și să rămână stabile, criza economică, alimentată și de războaiele comerciale declanșate de Trump, pare să se adâncească. În ciuda faptului că există o atmosferă de „teatru politic”, efectele economice reale se vor simți cu întârziere, iar lunile aprilie și mai ar putea adânci colapsul economic. Deja, contractele pentru antreprenorii externi sunt tăiate, iar nesiguranța privind importurile și chiar prognozele meteorologice ar putea crea haos în următoarele luni.
Mai grav, Trump nu se limitează doar la un război comercial. Întreaga administrație pare să se îndrepte spre o politică de slăbire a instituțiilor guvernamentale. De exemplu, agențiile guvernamentale, inclusiv NOAA (Administrația Națională Oceanică și Atmosferică), au fost reduse la tăcere în privința termenilor precum „schimbările climatice” și „poluarea”. Bugetele acestor agenții au fost reduse drastic, iar unele dintre ele riscă chiar desființarea completă.
Se repetă situația din 1999, 2007 și 2020 ?
Într-un alt colț al acestui peisaj economic sumbru, Elon Musk, cu armata sa de susținători tineri, nu se sfiește să critice instituțiile guvernamentale americane, chiar și Departamentul Apărării, care a anunțat concedierea a 5.400 de angajați civili în cadrul unui plan mai larg de reducere a personalului Pentagonului cu până la 8%.
Această atmosferă de tăiere a costurilor și de desființare a unor instituții importante vine în contextul în care Trump promite să revigoreze economia cu un proiect de reducere a taxelor masiv, numit „ONE BIG BEAUTIFUL BILL”, care ar putea însă, în realitate, să adâncească și mai mult criza economică înainte ca orice stimulent să ajungă la efectele scontate. În acest sens, detaliile Ordinului Executiv 14154, ce vizează anularea unor măsuri de investiții în infrastructură și energii verzi, indică efecte economice profunde, cu proiecte importante deja anulate sau suspendate.
În fața acestor semne de instabilitate economică, mari investitori precum Warren Buffett au preferat să își dubleze rezervele de cash și titluri de trezorerie, în speranța de a se proteja de posibilele turbulențe economice care vor veni.
Datele recente din SUA arată o scădere a vânzărilor de locuințe cu 4,9% în luna ianuarie și o contracție a sectorului serviciilor. În fața acestui peisaj incert, piețele financiare rămân calme, ceea ce ar putea sugera o paralelă cu perioadele din 1999, 2007 și 2020, când piețele au ignorat semnele de criză iminentă.
În această atmosferă haotică, se pune întrebarea crucială: care este adevărata valoare a activelor financiare într-o lume în care Statele Unite declară război economic democrațiilor și se aliniază cu regimuri autoritare ca Rusia și Coreea de Nord? se întreabă The Telegraph.
Se încarcă comentariile...
