Miliardarii din tehnologie se confruntă cu un nou peisaj politic după victoria democraților în alegerile intermediare din America
O parte dintre cei mai bogați oameni din industria tehnologică au susținut financiar agenda lui Donald Trump și au devenit aliați ai președintelui. După victoria democraților la alegerile de la jumătatea mandatului, această apropiere ar putea deveni însă o vulnerabilitate politică și economică, scrie The New York Times.

În septembrie, președintele american Donald Trump a găzduit la Casa Albă un prânz de lucru dedicat inteligenței artificiale, la care au participat unii dintre cei mai bogați oameni din industria tehnologică. Printre aceștia s-au numărat Jensen Huang, directorul Nvidia, Elon Musk, fondatorul Tesla și SpaceX, și Mark Zuckerberg, directorul Meta.
Liderii din domeniul tehnologiei au avut ocazia să-i prezinte președintelui viziunea lor asupra viitorului inteligenței artificiale, pledând pentru o dezvoltare cât mai puțin constrânsă de reglementări și mecanisme de control.
În ultimii doi ani, influența lor asupra administrației părea considerabilă. Miliardarii din tehnologie și companiile pe care le conduc au donat sume importante pentru cauzele susținute de Trump, inclusiv pentru proiectul construirii unei săli de bal la Casa Albă. Au apărut alături de președinte în fotografii oficiale, i-au adus elogii și cadouri, iar Amazon a promovat intens un film despre Melania Trump.
Rezultatul alegerilor de marți, 3 noiembrie, a schimbat însă datele politice. O parte dintre alegători au respins agenda industriei tehnologice, iar apropierea unor lideri din acest sector de președintele republican ar putea deveni acum un dezavantaj.
Democrații, susținuți de un val de nemulțumire față de marile companii tehnologice, vor prelua controlul asupra Congresului și asupra unor administrații importante la nivelul statelor americane. Printre temele care au alimentat această reacție se numără neîncrederea în liderii din domeniu, opoziția față de construirea centrelor de date și temerile privind pierderea locurilor de muncă din cauza inteligenței artificiale.
În discursurile de după victorie, mai mulți politicieni democrați au prezentat miliardarii din tehnologie drept simboluri ale inegalității și corupției pe care le-au asociat Partidului Republican în campania electorală.
Pentru unii directori din industrie, noua configurație politică ar putea îngreuna atingerea obiectivelor privind dezvoltarea și dominația americană în domeniul inteligenței artificiale. Alții s-ar putea confrunta chiar cu investigații parlamentare.
„Voi nu sunteți adevărații lideri ai Silicon Valley. Sunteți cei care îi induc în eroare pe ceilalți”, a declarat Reid Hoffman, cofondator al LinkedIn, unul dintre cei mai importanți donatori democrați din Statele Unite și o figură influentă a aripii progresiste din industria tehnologică. „Vocile MAGA din Silicon Valley nu vor mai fi la conducere.”
Alianța cu Trump, o investiție politică riscantă
Orientarea unei părți a Silicon Valley către dreapta politică s-a accentuat în 2024, când Elon Musk și alți lideri din industrie și-au declarat sprijinul pentru Trump. Unii au vizitat reședința sa din Mar-a-Lago, iar alții au primit funcții importante în administrație.
În paralel, grupuri politice care promovau interese specifice, precum industria criptomonedelor, au cheltuit sume considerabile pentru a-și susține agenda.
La alegerile de la jumătatea mandatului, investițiile politice au fost și mai mari. Printre cei mai importanți 20 de donatori s-au numărat miliardari din tehnologie, inclusiv investitorii Marc Andreessen și Ben Horowitz.
Grupul Fairshake, susținut de Andreessen și activ în domeniul criptomonedelor, a cheltuit zeci de milioane de dolari pentru a-l învinge pe democratul Sherrod Brown, candidat la Senat în Ohio.
Elon Musk a direcționat peste 474 de milioane de dolari către comitete politice care susțin republicanii, inclusiv sute de milioane pentru campania lui Ken Paxton, candidatul republican la Senat în Texas. În Ohio, un miliardar susținut de Musk a candidat pentru funcția de guvernator.
Toate cele trei inițiative au eșuat.
Rohan Patel, fost vicepreședinte al Tesla, care a lucrat direct cu Musk și activează acum în politica democrată, a descris rezultatele drept o „respingere totală a stilului său politic urât”.
Neil Malhotra, profesor de economie politică la Stanford Graduate School of Business, consideră că liderii din tehnologie au acționat în mare măsură din motive pragmatice.
„Ei înțeleg că, atunci când ai un președinte dispus să folosească puterea statului pentru a interveni în economie, este o practică de afaceri inteligentă să ai relații bune cu administrația”, a explicat acesta.
Malhotra a adăugat că majoritatea liderilor de afaceri preferă ca guvernul să nu se îndepărteze prea mult de centrul politic, indiferent de direcție. După alegerile din 2024, republicanii „și-au interpretat în mod exagerat mandatul electoral”, a spus el.
Democrații promit să-i tragă la răspundere pe miliardari
Noua majoritate democrată ar putea însemna o supraveghere mai strictă a activităților companiilor tehnologice și investigații asupra relațiilor acestora cu administrația Trump.
„Vor trebui să planteze păduri noi pentru toate citațiile pe care le vom tipări”, a scris marți pe rețelele sociale senatorul democrat Edward J. Markey, din Massachusetts, făcând aluzie la posibilele anchete.
Miliardarii din tehnologie au înregistrat totuși o victorie importantă în California. O propunere de taxare a averilor foarte mari pare aproape sigur să fie respinsă.
Sergey Brin, cofondator al Google, alături de alți investitori și antreprenori din sectorul tehnologic, a contribuit cu aproximativ 330 de milioane de dolari la campania împotriva măsurii. Aceasta prevedea introducerea unei taxe unice de 5% asupra averilor vizate.
O altă inițiativă, care ar interzice practic introducerea unor taxe similare asupra averilor în viitor, părea, de asemenea, să aibă șanse mari de adoptare.
Cu toate acestea, discursul critic la adresa miliardarilor și a marilor companii tehnologice a fost prezent în numeroase declarații ale democraților care au câștigat alegerile.
În Texas, James Talarico, candidatul democrat care l-a învins pe republicanul Ken Paxton și care a beneficiat de o contribuție de aproape 17 milioane de dolari din partea lui Reid Hoffman, și-a comparat campania cu confruntarea biblică dintre David și Goliat.
„Le-am transmis un mesaj tuturor miliardarilor care finanțează masiv politica, tuturor celor care dispun de averi de mii de miliarde”, a declarat el. Talarico i-a criticat pe „miliardarii care dețin algoritmii rețelelor sociale, posturile de știri prin cablu și politicienii”.
Alegerile au reprezentat, în opinia sa, și un referendum asupra puterii acestora.
Roy Cooper, democratul care a câștigat un loc în Senat în Carolina de Nord, a declarat în discursul de victorie că alegătorii au transmis Washingtonului un mesaj clar: „Locuitorii Carolinei de Nord vor conta întotdeauna mai mult decât miliardarii și oamenii din cercurile de influență”.
În Michigan, Abdul El-Sayed, candidatul de stânga care a câștigat cursa pentru Senat, a promis că va lupta împotriva „corporațiilor, miliardarilor și grupurilor de interese speciale care au manipulat sistemul în detrimentul oamenilor”.
La rândul său, senatorul democrat Jon Ossoff, reales în Georgia, i-a criticat pe „titanii din Silicon Valley”, despre care a spus că își construiesc buncăre pentru a se proteja și avertizează că inteligența artificială pe care o dezvoltă ar putea amenința însăși supraviețuirea omenirii.
Centrele de date, în centrul conflictului politic
Rezultatele alegerilor au provocat îngrijorare și în industria centrelor de date, esențiale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.
Marți seara, în timp ce rezultatele scrutinului erau anunțate, prezentatorii podcastului tehnologic „All-In”, care sunt și investitori în sector, și-au exprimat surprinderea și dezamăgirea în legătură cu posibilitatea ca guvernatorul republican al Texasului, Greg Abbott, să piardă cursa pentru un al patrulea mandat.
Potrivit acestora, industria se aștepta ca Abbott să câștige și să ridice moratoriul asupra construirii centrelor de date în Texas, permițând reluarea proiectelor.
Texasul, considerat un stat favorabil mediului de afaceri, este a doua cea mai importantă piață americană pentru astfel de investiții. Potrivit grupului de cercetare SemiAnalysis, statul reprezintă aproximativ 30% din capacitatea planificată a centrelor de date pentru 2028.
Gina Hinojosa, candidata democrată care l-a învins pe Abbott, a declarat că va menține moratoriul până când legislativul statului va adopta o lege care să reglementeze dezvoltarea acestor infrastructuri. Decizia ar putea întârzia cu mai multe luni punerea în funcțiune a unor proiecte.
Chamath Palihapitiya, unul dintre prezentatorii podcastului „All-In”, a asociat încetinirea sau suspendarea investițiilor în centre de date cu evoluția acțiunilor companiilor din domeniul inteligenței artificiale și, în cele din urmă, cu perspectivele economiei americane.
El a avertizat asupra riscului unei recesiuni și a susținut că pierderea capacității de calcul pe care ar fi oferit-o noile centre de date ar reprezenta „cea mai eficientă modalitate de a prăbuși piața”.
Elon Musk, care a donat cinci milioane de dolari campaniei lui Abbott, a reacționat la rezultatul alegerilor printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale: „Centrele de date în spațiu par acum o opțiune foarte atractivă”.
Bursele americane, afectate de retragerea investitorilor din sectorul tehnologic
Temerile privind o posibilă înăsprire a reglementărilor în domeniul inteligenței artificiale au contribuit și la o scădere puternică a acțiunilor companiilor tehnologice.
Joi, indicele Nasdaq Composite a pierdut 3,9%, intrând în teritoriu de corecție — cu peste 10% sub recordul stabilit luna trecută. Indicele S&P 500 a scăzut cu 2,8%, iar Dow Jones Industrial Average a pierdut 1.153 de puncte, echivalentul a 2,2%.
Scăderea a anulat o mare parte din câștigurile înregistrate miercuri, când bursele au reacționat pozitiv la rezultatele alegerilor. În acea zi, Dow Jones urcase cu peste 1.500 de puncte, înregistrând cea mai bună sesiune din aprilie 2025. Nasdaq și S&P 500 câștigaseră fiecare peste 1%.
Acțiunile companiilor asociate dezvoltării inteligenței artificiale, în special producătorii de cipuri și operatorii de centre de date, au continuat să scadă pentru a doua zi consecutiv.
Broadcom și Nvidia au pierdut câte 6%, la fel ca Oracle. Qualcomm a raportat rezultate financiare peste estimările analiștilor, însă acțiunile companiei au scăzut cu 11%, după ce prognoza privind veniturile viitoare a fost sub așteptări.
Fondul bursier iShares Semiconductor ETF, care urmărește evoluția companiilor din industria semiconductorilor, a coborât cu 8%.
Acțiunile Tesla și SpaceX, companii asociate lui Elon Musk, au scăzut cu 9%, respectiv 7%.
Și companiile specializate în servicii de infrastructură cloud pentru inteligența artificială au fost afectate. CoreWeave a pierdut 9%, Nebius a scăzut cu 13%, iar Iren a înregistrat un declin de 14%.
Investitorii preferă să aștepte până când vor înțelege mai bine consecințele politice ale alegerilor asupra investițiilor în infrastructura pentru inteligența artificială, a explicat Tim Holland, director de investiții la Orion.
„Este vorba despre tonul și direcția pe care le va adopta partidul care a obținut rezultate extrem de bune, atât la nivel federal, cât și la nivelul statelor”, a spus acesta.
Prețul petrolului revine în creștere
Pe piața energiei, petrolul american a revenit pe creștere joi, după ce în ziua precedentă coborâse sub pragul de 90 de dolari pe baril.
Scăderea de miercuri fusese alimentată de așteptările investitorilor că democrații și-ar putea folosi noua influență politică pentru a exercita presiuni asupra președintelui Trump în vederea încheierii războiului cu Iranul.
Joi, contractele futures pentru petrolul West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu peste 2%, depășind ușor 90 de dolari pe baril. Petrolul Brent a înregistrat, la rândul său, un avans de peste 2%, ajungând în jurul valorii de 97 de dolari.
Evoluția piețelor sugerează că rezultatul alegerilor americane ar putea avea consecințe care depășesc sfera politică. Relația dintre administrație, marile companii tehnologice și investitori intră într-o nouă etapă, în care reglementarea inteligenței artificiale și extinderea infrastructurii digitale ar putea deveni teme centrale ale confruntării dintre republicani și democrați.




















































