Diplomaţia americană în mandatul Trump: Departamentul de Stat, vizibil absent

Departamentul de Stat al SUA este în mod vizibil absent de două săptămâni, în timp ce preşedintele Donald Trump a monopolizat dosarele de politică externă, comentează agenţia France-Presse, preluată de publicaţiile „L’Express“ şi „La Libre“.

Tentacularul şi prestigiosul Minister de Externe american, fondat în 1789, îl are de la 1 februarie la conducerea sa pe cel de-al 69-lea secretar de Stat, care i-a succedat extrem de mediatizatului John Kerry.

Dar fostul director general al Exxon Mobil, Rex Tillerson, total novice în politică, s-a izolat de aproape o săptămână în biroul său de la etajul şapte al giganticei clădiri supranumite „Foggy Bottom“, în sudul Washingtonului.

Cu excepţia unui prim discurs consensual joia trecută, în faţa a 2.000 dintre noii săi subalterni, fostul căpitan al industriei petroliere Tillerson nu s-a mai exprimat în public, scrie AFP.

Agenţia citată adaugă că dacă acest inginer texan în vârstă de 64 de ani a elogiat valori ca „responsabilitatea“ şi „onestitatea“ pentru cei 70.000 de diplomaţi, funcţionari şi angajaţi prin contract răspândiţi în mai mult de 250 de ambasade şi consulate ale SUA, el nu a spus nimic despre priorităţile diplomatice ale primei puteri mondiale.

Rarele interviuri şi convorbiri telefonice cu omologi ai săi străini nu au făcut decât obiectul unor informări lapidare. Agenda sa oficială săptămânală menţionează doar „reuniuni la Departamentul de Stat“, fără alte detalii. De asemenea, afluxul de obicei neîntrerupt de comunicate cu privire la orice mişcare în planul actualităţii internaţionale s-a diminuat.

O poziţie inconfortabilă

Presa acreditată este privată, începând din 19 ianuarie, şi de conferinţele de presă ale purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, un forum cotidian prezentat în direct la televiziuni şi foarte urmărit pe reţelele de socializare.

Purtătorul de cuvânt al lui John Kerry, John Kirby, a plecat în acelaşi timp cu ministrul său, dar adjunctul său, Mark Toner, un diplomat de carieră, care a lucrat ani la rând sub administraţia lui Barack Obama, a rămas în funcţie.

Însă nici el nu ştie când se vor relua conferinţele sale de presă. „Noi continuăm să lucrăm cu Casa Albă pentru a vedea cât de repede am putea relua briefingurile cotidiene“, a declarat el pentru AFP. 

Cel de-al 45-lea preşedinte al SUA, ales pe baza unui program naţionalist, protecţionist şi izolaţionist, este foarte activ de două săptămâni, chiar dacă contururile diplomaţiei sale rămân incerte. El a avut deja convorbiri telefonice cu mai mulţi şefi de stat şi de guvern, inclusiv cu omologul său rus Vladimir Putin, faţă de care el continuă să susţină o apropiere, mai remarcă France-Presse.

Dar Donald Trump provoacă, de asemenea, focare de tensiuni internaţionale, plasându-l pe şeful Departamentului de Stat într-o poziţie inconfortabilă.

Preşedintele SUA şi-a multiplicat declaraţiile incendiare, în general pe Twitter, împotriva ţărilor rivale sau adversarilor Washingtonului - China, Coreea de Nord sau Iran - dar şi împotriva aliaţilor sau partenerilor - Australia, Mexic sau Germania.

O „insurecţie“ birocratică

Preşedintele a declanşat, de asemenea, o revoltă fără precedent la Departamentul de Stat prin decretul său antiimigraţie, care blochează accesul cetăţenilor din şapte state majoritar musulmane şi al refugiaţilor în SUA. Cu toate acestea, textul a fost suspendat de către o instanţă judecătorească.

În această cvasi-„insurecţie“ birocratică, potrivit expresiei unui funcţionar, o mie de diplomaţi contestatari din cadrul Departamentului de Stat au semnat un memorandum intern „disident“, prin care au denunţat acest decret.

Revolta diplomatică nu a împiedicat însă funcţionarea ministerului, dar oficiali ai Departamentului de Stat recunosc că acesta înaintează cu o viteză redusă.