Canalul secret al lui Trump pentru a ajunge la Gardienii Revoluției din Iran

În luna mai, negocierile purtate de administrația Trump cu Iranul pentru încheierea războiului au ajuns într-un punct dificil: oficialii americani nu erau siguri că reprezentanții iranieni de la masa negocierilor aveau, de fapt, autoritatea de a vorbi în numele puternicului Corp al Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC).

Nechirvan Barzani, președintele regiunii Kurdistan din Irak/FOTO:X

Administrația americană a recurs atunci la o soluție neobișnuită. În loc să se limiteze la negocierile oficiale, Washingtonul a încercat să stabilească un contact direct cu conducerea IRGC, scrie Axios.

Pentru acest canal discret a fost ales Nechirvan Barzani, președintele regiunii Kurdistan din Irak. Barzani avea un avantaj rar: relații de încredere atât cu oficiali americani, cât și cu membri importanți ai regimului iranian.

Informațiile despre această operațiune diplomatică, relatate de trei surse familiarizate direct cu discuțiile, nu au mai fost făcute publice până acum.

De ce este important

Episodul ilustrează dificultatea cu care se confruntă Statele Unite atunci când încearcă să negocieze cu Iranul, într-un moment în care Washingtonul nu știe cu certitudine cine deține controlul real asupra deciziilor de securitate și politică externă.

SUA și Iranul au ajuns în cele din urmă la un memorandum de înțelegere, însă acordul s-a prăbușit rapid.

Pentru administrația Trump, una dintre principalele probleme într-o viitoare rundă de negocieri va fi identificarea interlocutorilor care au cu adevărat puterea de a lua decizii. Acest lucru înseamnă și găsirea unor mediatori care să se bucure de încrederea ambelor părți.

Războiul a schimbat echilibrul de putere la Teheran

Conflictul a modificat profund structura conducerii iraniene.

Asasinarea liderului suprem Ali Khamenei și a altor oficiali de rang înalt, urmată de 40 de zile de lupte, a consolidat semnificativ poziția IRGC în centrele de putere ale țării, inclusiv în ceea ce privește securitatea națională și politica externă.

Situația incertă a noului lider suprem, Mojtaba Khamenei, în primele săptămâni ale războiului și absența sa din spațiul public au contribuit, de asemenea, la creșterea influenței comandanților Gardienilor Revoluției.

După armistițiul din 8 aprilie și summitul desfășurat câteva zile mai târziu la Islamabad, Statele Unite și Iranul au încercat să negocieze încheierea războiului.

La începutul lunii mai, Casa Albă considera că se apropie de un acord. Iranul a întârziat însă mai mult de 10 zile răspunsul.

Negociatorii americani au început să suspecteze că reprezentanții iranieni — președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, și ministrul de Externe, Abbas Araghchi — nu aveau mandatul necesar pentru a încheia un acord și că deciziile lor erau blocate sau modificate de IRGC.

În jurul datei de 10 mai, directoarea de atunci a serviciilor naționale de informații americane, Tulsi Gabbard, l-a contactat pe Barzani.

Potrivit a două surse familiarizate cu discuția, Gabbard i-a spus că administrația americană considera că el ar putea facilita un contact cu comandantul IRGC, generalul Ahmad Vahidi.

Barzani avea relații vechi cu Iranul. În timpul războiului Iran-Irak a locuit în Iran și a studiat la Universitatea din Teheran. Vorbește fluent persana și are relații personale cu numeroși membri de rang înalt ai regimului iranian, inclusiv cu oficiali ai IRGC.

„Nechirvan Barzani este un om pragmatic, obișnuit să rezolve probleme. Este respectat în regiune și cunoaște aproape pe toată lumea atât la Teheran, cât și la Washington. Este omul pe care îl contactezi atunci când apare o situație urgentă”, a declarat Brett McGurk, fost consilier pentru Orientul Mijlociu al patru președinți americani.

Potrivit uneia dintre surse, Gabbard i-a transmis lui Barzani că acționa cu aprobarea președintelui Donald Trump și a vicepreședintelui JD Vance.

Casa Albă voia să afle dacă Vahidi și conducerea IRGC susțineau ceea ce negociau Ghalibaf și Araghchi sau dacă aveau propriile condiții și solicitări. Mediatorii nu reușiseră să ia legătura direct cu Vahidi pentru a clarifica situația.

Contactul direct cu IRGC

Barzani a acceptat să intervină.

El și-a contactat interlocutorii din cadrul IRGC și le-a transmis că are un mesaj din partea administrației Trump.

„Dar vreau să vorbesc direct cu generalul Vahidi”, ar fi insistat Barzani, potrivit uneia dintre surse.

Iranienii au acceptat.

Pe 14 mai, un oficial al IRGC a venit la biroul lui Barzani din Erbil, capitala Kurdistanului irakian, având asupra sa un telefon criptat pentru o conversație securizată.

Barzani l-a întrebat pe Vahidi dacă susține poziția negociatorilor iranieni.

Generalul ar fi răspuns afirmativ.

„Îi susțin pe deplin, iar aceasta este și poziția IRGC. Preferăm să rezolvăm această criză prin negocieri”, i-ar fi spus Vahidi, potrivit unei surse familiarizate direct cu discuția.

Trei surse, inclusiv un oficial de la Casa Albă, afirmă că Barzani a discutat imediat după aceea cu Gabbard și i-a transmis răspunsul iranian. Gabbard a informat apoi conducerea administrației americane.

Washingtonul a propus negocieri secrete la Erbil

După primirea răspunsului iranian, administrația Trump a venit cu o nouă propunere, potrivit uneia dintre sursele familiarizate cu discuțiile.

Washingtonul i-a cerut lui Barzani să găzduiască la Erbil negocieri secrete între oficiali americani și iranieni de rang înalt.

Barzani a transmis propunerea interlocutorilor iranieni.

Teheranul nu a respins-o, dar a ridicat probleme legate de securitate.

Oficialii iranieni se temeau că serviciile israeliene de informații au numeroși agenți în Kurdistanul irakian și că Israelul ar putea încerca să îi asasineze în Erbil sau în timpul deplasărilor către și dinspre oraș.

Întâlnirea secretă de la Erbil nu a mai avut loc.

Negocierile continuă fără progrese majore

În prezent, Pakistanul și Qatarul continuă să transmită mesaje între Washington și Teheran, însă negocierile nu au înregistrat progrese semnificative, potrivit unor surse regionale familiarizate cu situația.

Unele dintre acestea consideră că mediatorii pakistanezi prezintă situația într-o lumină mai optimistă decât justifică realitatea, în încercarea de a crea impresia unui progres care să permită depășirea impasului.

Barzani încearcă să redeschidă canalul

Potrivit unei surse familiarizate cu situația, Barzani a transmis recent mesaje Casei Albe în care s-a oferit din nou să contribuie la reluarea negocierilor dintre SUA și Iran.

Brett McGurk consideră însă că problema principală nu este alegerea mediatorului.

„Problema este politica Iranului în privința strâmtorii”, a spus el, adăugând că este puțin probabil ca poziția Teheranului să se schimbe în viitorul apropiat.