Administrația Trump ar fi făcut presiuni asupra României și altor state pentru boicotarea unei conferințe despre dezinformare

Administrația Trump ar fi făcut presiuni asupra aliaților să se retragă de la o conferință despre dezinformare, deranjată de criticile la adresa SUA. România se numără printre țările vizate de demersul Washingtonului.

Administrația Trump, acuzată că a făcut presiuni asupra unor aliați Foto: Profimedia

Administrația Trump a exercitat presiuni asupra unor oficiali diplomatici din UE, Canada și Lituania pentru ca aceștia să se retragă de la o conferință internațională privind dezinformarea, după ce organizatorii au anunțat sesiuni care avertizau asupra amenințării reprezentate de oficialii guvernului american și, în general, de influența Statelor Unite, potrivit unor fragmente dintr-o telegramă a Departamentului de Stat consultate de POLITICO.

Conferința, intitulată #Disinfo2026, a inclus sesiuni în care SUA erau descrise drept un actor de „manipulare și ingerință străină în domeniul informațiilor” („foreign information manipulation and interference” - FIMI), lucru care a deranjat administrația Trump, potrivit telegramei. Conferința are loc miercuri și joi, la Vilnius, capitala Lituaniei.

Presiuni asupra aliaților

Departamentul de Stat le-a cerut ambasadelor americane din mai multe țări europene și de pe lângă UE să transmită preocupările Washingtonului și să „evalueze” dacă guvernele implicate în conferință sunt de acord cu caracterizarea SUA drept actor FIMI, potrivit telegramei.

FIMI este un termen folosit de UE pentru a descrie activități care încearcă să denatureze informațiile publice, precum răspândirea dezinformării online, de regulă de către actori străini precum Rusia. Conferința pune SUA pe același plan cu „adversari străini precum Rusia și China”, ceea ce reprezintă o „falsă echivalență” care „ascunde amploarea și natura ingerințelor Rusiei și Chinei în democrațiile noastre”, se arată în telegramă.

Solicitarea de demers diplomatic pare să reprezinte un demers neobișnuit al administrației pentru a folosi presiunea exercitată asupra guvernelor aliate în scopul reducerii la tăcere a criticilor venite din partea cetățenilor europeni și a americanilor aflați în străinătate. Trei cetățeni americani au participat la unul dintre panelurile care au determinat transmiterea telegramei.

Demersul marchează, de asemenea, o intensificare a campaniei de presiune desfășurate de administrația Trump de mai mulți ani în Europa, care include criticile SUA la adresa presupusei cenzuri exercitate de UE.

România, printre țările vizate de demersul SUA

Printre destinatarii telegramei s-au numărat ambasadele SUA din Franța, Norvegia, România și Polonia. Potrivit telegramei și unui oficial american, ambasadelor li s-a cerut să le transmită guvernelor țărilor-gazdă, verbal, nu în scris, că SUA sunt nemulțumite de panelurile referitoare la dezinformarea americană.

Oficialul american, la fel ca alte persoane citate în material, a vorbit sub protecția anonimatului deoarece nu era autorizat să discute despre această situație.

Unul dintre paneluri, intitulat „SUA, o amenințare FIMI: recunoaște, adaptează-te, ripostează” („USA as a FIMI threat: acknowledge, adapt, push back”), i-a avut ca participanți pe doi cercetători americani și pe un fost oficial CIA și a analizat modul în care SUA au ajuns să reprezinte o amenințare prin dezinformare pentru Europa.

Un alt panel, intitulat „Sub atac: Cum face față comunitatea care combate dezinformarea presiunilor guvernului SUA” („Under attack: How the counter-disinformation community is dealing with US government pressure”), le-a cerut unor experți în drept să își exprime punctul de vedere cu privire la amenințarea reprezentată de eventuale interdicții de călătorie impuse de guvernul SUA unor personalități europene.

Departamentul de Stat le-a cerut unora dintre aceste țări, nu tuturor, să își reconsidere participarea la eveniment, a declarat oficialul american familiarizat cu telegrama, care provenea de la biroul secretarului de stat.

Oficialii din Norvegia, România și Polonia figurează în continuare pe agenda conferinței. Purtătorii de cuvânt ai ministerelor de externe din Norvegia, România și Polonia nu au răspuns solicitării de comentarii.

Oficialii americani au contactat, de asemenea, Ministerul francez de Externe, însă Franța nu s-a retras de la conferință.

Canada, Lituania și UE și-au retras sprijinul public

Imagini analizate de POLITICO arată bannere ale conferinței care afișează siglele serviciilor diplomatice din Canada, Lituania și UE vizate de demers. Franța rămâne singurul „susținător principal” al evenimentului.

Purtătorii de cuvânt ai Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE/EEAS) și ai Ministerului lituanian de Externe au declarat că s-au retras deoarece o parte dintre temele și sesiunile conferinței nu erau în concordanță cu pozițiile lor oficiale, fără să precizeze care sunt aceste poziții.

Telegrama stabilește însă o legătură mai clară între contactele SUA cu Lituania și Canada și decizia acestora de a-și retrage sprijinul public pentru conferință.

După o discuție cu ambasada locală a SUA, „ministrul lituanian de Externe (Kęstutis) Budrys a declarat că sesiunile axate pe SUA nu reprezentau punctul de vedere al guvernului lituanian și s-a angajat ca nicio persoană din cadrul Ministerului lituanian de Externe să nu participe”, se arată în telegramă.