Războiul Bisericii Ruse împotriva Europei: Putin are în arsenal rachete și tămâie

Călugărițele îmbrăcate în alb, care vând icoane ortodoxe, decorațiuni de Crăciun, obiecte artizanale și păpuși tradiționale rusești la târgurile din Europa, au ajuns în centrul unei controverse care depășește cu mult comerțul cu obiecte religioase. Surse și organizații care monitorizează activitatea Mănăstirii Sfânta Elisabeta din Minsk le acuză că sprijină Rusia și invazia din Ucraina, iar în unele țări au fost îndepărtate de la târguri sau biserici.

Războiul Bisericii Ruse împotriva Europei: Putin are în arsenal rachete și tămâie. FOTO: Arhivă

Mănăstirea neagă acuzațiile și afirmă că banii obținuți din vânzarea produselor sunt folosiți pentru activități sociale, inclusiv pentru sprijinirea orfanilor și pentru ajutor umanitar, potrivit publicației Unherd. 

De la târgurile de Crăciun la proteste

În 2022, călugărițele au fost împiedicate să își vândă produsele la târgul de Crăciun organizat la Catedrala din Winchester, după ce activiștii au atras atenția asupra legăturilor lor cu Rusia și asupra pozițiilor pro-Kremlin ale mănăstirii. Cazuri similare au apărut ulterior în alte orașe europene.

La Szczecin, în Polonia, activiști belaruși pro-democrație au protestat în fața standului mănăstirii, avertizând cumpărătorii că banii ar putea contribui la susținerea represiunii din Belarus și a agresiunii ruse împotriva Ucrainei.

În Suedia, controversele au determinat Biserica Suediei să își avertizeze parohiile să nu mai găzduiască activitățile călugărițelor din Minsk. Biserica a afirmat că veniturile mănăstirii sunt folosite pentru susținerea naționalismului rus și a invocat presupuse legături cu serviciul militar rus de informații, GRU.

Mănăstirea Sfânta Elisabeta respinge însă aceste acuzații și susține că banii strânși sunt destinați activităților caritabile și ajutorului umanitar.

„O unitate de luptă”

Controversa este alimentată și de declarațiile arhiepiscopului Andrei Lemeshonok, părintele spiritual al mănăstirii. Acesta și-a exprimat public sprijinul pentru Rusia, iar mănăstirea a fost asociată în repetate rânduri cu evenimente și materiale care promovează mesajele pro-război ale Kremlinului.

Investigații și organizații care monitorizează activitatea mănăstirii au documentat apariții ale unor călugărițe în teritoriile ocupate de Rusia și imagini în care apar steaguri rusești cu litera „Z”, simbol devenit emblematic pentru susținătorii invaziei.

Într-unul dintre mesajele sale, Lemeshonok a descris mănăstirea drept o „unitate de luptă”, iar activitatea acesteia a fost asociată cu sprijinirea militarilor ruși.

Legăturile cu Rusia, în atenția serviciilor de securitate europene

Controversa privind mănăstirea face parte dintr-o problemă mai largă legată de influența Bisericii Ortodoxe Ruse în Europa. Unele servicii și cercetători europeni susțin că rețelele religioase apropiate Moscovei pot fi folosite pentru promovarea propagandei și pentru operațiuni de influență.

Un raport al institutului ucrainean Molfar a susținut că Biserica Ortodoxă Rusă a dezvoltat biserici și structuri religioase în apropierea unor obiective strategice din mai multe țări europene, ridicând suspiciuni privind utilizarea acestora pentru activități de informații.

În Cehia, un preot al unei biserici ruse din Karlovy Vary a fost expulzat în 2024 pe fondul unor suspiciuni privind activități ostile, iar politicienii cehi au avertizat asupra riscului ca structurile religioase ruse să fie folosite în operațiuni de influență.

Rusia și Biserica Ortodoxă, o relație tot mai controversată

Rolul Bisericii Ortodoxe Ruse a devenit una dintre temele importante în dezbaterea privind influența Moscovei în Europa după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Patriarhul Kirill, unul dintre cei mai apropiați aliați ideologici ai lui Vladimir Putin, a susținut în repetate rânduri narațiunea Kremlinului privind războiul. În 2022, acesta a descris conflictul drept o confruntare împotriva „forțelor răului” și a afirmat că soldații ruși care mor pe front sunt curățați de păcate.

Poziția sa a devenit și mai radicală în anii care au urmat. Într-o carte recentă, Patriarhul Kirill vorbește despre sensul „mântuitor” al războiului, consolidând discursul religios prin care Moscova încearcă să justifice invazia Ucrainei.

Europa începe să reacționeze

În țările din nordul și estul Europei, autoritățile și instituțiile religioase au început să privească tot mai atent activitățile organizațiilor ortodoxe apropiate Moscovei.

Suedia, Finlanda și statele baltice au adoptat măsuri de verificare și restricționare a unor structuri religioase asociate Rusiei, în special în apropierea unor obiective strategice.

În Estonia, parlamentul a cerut bisericilor ortodoxe să rupă legăturile instituționale cu Patriarhia Moscovei, în timp ce în Finlanda autoritățile au analizat situația unor biserici afiliate Moscovei aflate în apropierea unor obiective militare și portuare.

Pentru criticii acestor rețele, problema nu mai este una strict religioasă. Ei susțin că Moscova folosește Biserica Ortodoxă ca instrument de influență politică și geopolitică în Europa, într-un moment în care Rusia încearcă să își extindă operațiunile de influență dincolo de câmpul de luptă din Ucraina.