Putin ţine Ucraina în şah. Rusia construieşte o bază militară la 25 de kilometri de frontiera ruso-ucraineană

Rusia a lansat lucrări pentru construirea unei baze militare care va putea primi mai multe mii de soldaţi şi depozite de arme şi muniţii la 25 km de frontiera ucraineană, lângă orăşelul Valuiki, nu departe de Soloti. Acest demers arată determinarea Moscovei de a menţine pe termen lung prezenţa în zonă, afirmă surse citate de Reuters.

Conform unor documente postate pe site-ul guvernamental Zakupki.gov.ru, baza militară va fi în satul Valuiki, la periferia oraşului Soloti, pe un teren de 300 de hectare.

În apropierea locului ales se află o cale ferată care leagă Soloti de Moscova şi Lugansk, capitala uneia dintre cele două republici autoproclamate de separatiştii proruşi în estul Ucrainei.

Potrivit unui apel la oferte de contracte publicat pe site-ul internet al guvernului rus zakupki.gov.ru, baza se va întinde pe o suprafaţă de 300 ha. În această săptămână, lucrători au început să ridice un gard într-un câmp situat în apropiere de Soloti pentru a delimita terenul. Un reporter de la Reuters care s-a arătat interesat de activitate a fost somat să se îndepărteze, fiind suspectat că ar putea fi 'spion ucrainean'. Mai multe dispozitive de construcţii şi o macara erau vizibile. 'Se construieşte un adevărat oraş', a declarat localnicul Aleksandr Pancenko, a cărui casă se află în apropierea viitoarei baze.

Întrebat la Soloti, un bărbat care s-a prezentat drept reprezentant al Agenţiei federale pentru construcţii speciale, ce are ca obiect de activitate instalaţii militare, a refuzat să vorbească despre lucrări, invocând secretul de apărare.

Potrivit unui document publicat pe site-ul guvernamental, viitoarea bază va servi pentru antrenamentul militarilor din artilerie, artileria antiaeriană şi trupele blindate. Ea va cuprinde un centru de comandă şi unul de comunicaţii, o cantină cu 2.000 de locuri, un complex sportiv cu piscină şi terenuri de tenis, precum şi o parte rezidenţială cu peste o mie de apartamente.

Prima etapă a lucrărilor ar urma să fie finalizată în 29 aprilie 2016, precizează documentul. 

Alianţa Nord-Atlantică a acuzat în mod repetat Rusia de construirea unor baze de unde sunt trimişi militari şi armament greu în estul Ucrainei.

Moscova a negat de fiecare dată că militari ruşi activi s-ar afla pe teritoriul Ucrainei.

Conform Ministerului rus al Apărării, baza militară va putea găzdui 3.500 de militari; de asemenea, vor exista depozite pentru rachete şi pentru sisteme de artilerie pe o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi.

53.000 de soldaţi ruşi, la frontiera cu Ucraina

Rusia continuă să menţină la frontiera cu Ucraina aproximativ 53.000 de militari, a declarat secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei (SNBO), Oleksandr Turcinov.

„De-a lungul frontierei noastre se menţine o concentrare de trupe care în decurs de jumătate de an nu s-a modificat: e vorba de circa 50 de batalioane tactice, iar numărul acestei formaţiuni este de aproximativ 53.000 de militari”, a declarat Turcinov.

În afară de aceasta, potrivit secretarului SNBO, şi pe teritoriul regiunii Donbas, aflată sub controlul rebelilor separatişti, se află militari ruşi.

Oleksandr Turcinov a atenţionat, de asemenea, că ameninţarea unei ofensive ruseşti asupra teritoriului ucrainean se menţine. În acest context, secretarul SNBO a subliniat că armata ucraineană trebuie să fie pregătită să respingă o posibilă ofensivă şi a amintit despre importanţa activităţii diplomatice.

Potrivit secretarului SNBO, „Putin nu mai are niciun atu, nu-şi mai poate ascunde infracţiunile în spatele unor lozinci politice”, acuzând că Ucraina nu-şi îndeplineşte acordurile de la Minsk.

În opinia lui Turcinov, la ora actuală Rusia încearcă să negocieze cu Occidentul, se pregăteşte pentru „încercarea de a iniţia negocieri cu SUA”, care vor avea loc în timpul Adunării Generale a ONU de la New York.

Rusia infirmă în mod consecvent implicarea în conflictul din estul separatist al Ucrainei.

Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat până acum cu cel puţin 6.500 de morţi.