Problemă de securitate în Europa: Drone atribuite Rusiei au supravegheat obiective militare sensibile fără să fie interceptate

Kremlinul ar fi coordonat, timp de 18 luni, o amplă campanie de supraveghere cu drone care a vizat instalații nucleare și obiective militare sensibile din mai multe state europene, folosind drone lansate de pe nave aparținând așa-numitei „flote fantomă”, potrivit unui raport al Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS).

Drone au fost observate și deasupra bazelor Kleine-Brogel din Belgia. FOTO: Shutterstock

Analiza a examinat 144 de incidente produse în peste 12 țări începând cu sfârșitul anului 2024 și concluzionează că serviciile de informații ruse au acționat cu „o impunitate substanțială”, profitând de vulnerabilitățile sistemelor occidentale de apărare antiaeriană.

Instalații nucleare din patru țări, printre principalele ținte

Potrivit raportului citat de The Guardian, drone neînarmate au survolat în repetate rânduri obiective strategice din Regatul Unit, Franța, Belgia și Țările de Jos, inclusiv baze care găzduiesc sau sunt pregătite să găzduiască arme nucleare.

Printre țintele identificate se numără baza RAF Lakenheath din Marea Britanie, unde au fost dislocate arme nucleare americane în iulie 2025, și baza franceză de submarine nucleare de la Île Longue, din Bretania.

Drone au fost observate și deasupra bazelor Kleine-Brogel din Belgia și Volkel din Țările de Jos, unde sunt depozitate arme nucleare americane destinate aviației.

Drone lansate de pe nave ale „flotei fantomă”

Autorii raportului susțin că dronele au fost lansate de pe nave comerciale asociate „flotei fantomă”, folosite de Rusia pentru a evita sancțiunile internaționale.

Aceste nave ar fi navigat cu transponderele oprite, în apropierea coastelor statelor vizate, în timp ce alte ambarcațiuni ar fi fost folosite pentru recuperarea dronelor sau retransmiterea semnalului de control.

Printre navele menționate se numără petrolierul Seasons 1, nava de marfă Hav Dolphin, dar și petrolierul Boracay, capturat temporar de forțele franceze în septembrie 2025. La bordul acestuia au fost identificați doi cetățeni ruși angajați ai companiei militare private Moran Security Group, fapt pe care raportul îl consideră o dovadă a militarizării „flotei fantomă”.

NATO nu a reușit să intercepteze nicio dronă

Potrivit IISS, niciuna dintre dronele observate în cadrul acestor incidente nu a fost capturată sau doborâtă de armatele occidentale.

Charlie Edwards, cercetător principal al institutului, afirmă că aceasta reprezintă „o serie de succese tactice pentru Kremlin” și, în același timp, „un eșec strategic al sistemelor de apărare ale aliaților”, proiectate în principal pentru amenințări convenționale și nu pentru drone mici, ieftine și care zboară la joasă altitudine.

Raportul arată că, în unele cazuri, autoritățile au renunțat la interceptarea aparatelor din motive de siguranță. De exemplu, în Marea Britanie, un elicopter al poliției care urmărea dronele s-a retras, iar utilizarea unui sistem laser anti-drone a fost analizată, însă în final abandonată.

GRU, indicată drept coordonatorul operațiunii

Concluzia cercetătorilor este că există o probabilitate foarte ridicată ca întreaga campanie să fi fost coordonată de GRU, serviciul rus de informații militare externe.

Scopurile operațiunii ar fi inclus supravegherea instalațiilor nucleare, cartografierea infrastructurii militare și a lanțurilor logistice, dar și desfășurarea unui război psihologic și de uzură economică împotriva statelor europene.

Zeci de incidente în întreaga Europă

Raportul evidențiază că numărul observărilor de drone a atins un vârf în anul 2025, cu peste 30 de incidente în lunile septembrie și noiembrie, cele mai multe fiind înregistrate în Germania.

Potrivit IISS, numărul incidentelor a început să scadă în 2026, după ce mai multe state europene au intensificat operațiunile împotriva navelor din „flota fantomă” asociată Rusiei.