Un antreprenor din Vrancea cultivă cel mai scump condiment din lume. Șofranul acestuia își caută locul în meniurile restaurantelor

Un producător din Gologanu încearcă să deschidă o piață locală pentru unul dintre cele mai scumpe condimente din lume: șofranul.

Gabriel Claudiu cultivă șofran FOTO: Facebook/Gabriel Claudiu

Un produs asociat mai degrabă cu gastronomia internațională și cu marile regiuni producătoare ale lumii încearcă să parcurgă un traseu mult mai scurt: dintr-o cultură în comuna vrânceană Gologanu până în bucătăriile restaurantelor din Vrancea.

Gabriel Claudiu, fondatorul proiectului „Grădina cu Șofran”, a lansat o inițiativă prin care încearcă să introducă șofranul cultivat local în circuitul HoReCa.

Demersul pornește de la o idee simplă, dar care urmează să fie verificată în practică: un produs agricol de nișă cultivat în Vrancea să fie valorificat cât mai aproape de locul în care este obținut.

Prin proiectul „Grădina cu Șofran” din Gologanu, Gabriel Claudiu se adresează restaurantelor, cofetăriilor, hotelurilor și barurilor din județ, cărora le propune să testeze șofranul local și să identifice propriile modalități de integrare a acestuia în meniuri.

Gabriel Claudiu cultivă șofran FOTO: facebook

„Ideea este simplă: un produs cultivat în Vrancea să ajungă în farfuriile și paharele vrâncenilor”.

Antreprenorul a început să cultive șofran în urmă cu cinci ani, din curiozitate, 

„Un șofran bun, natural, de calitatea întâi, valorează între 20 și 30 de euro gramul. Trebuie cam 1.500 de flori ca să ajungem la un singur gram” , potrivit acestuia.

Claudiu speră la o colaborare cu viticultorii din zonă pentru a crea un produs aparte, care să îmbine tradiția vinurilor vrâncene cu rafinamentul șofranului.

Plantația de la Gologanu este deschisă vizitatorilor care vor să vadă secretele din spatele condimentului cunoscut ca, „aurul roșu” al gastronomiei.

De la sosuri și deserturi până la cocktailuri

Producătorul din Gologanu încearcă să prezinte șofranul nu exclusiv drept condiment pentru anumite mâncăruri tradiționale internaționale, ci ca ingredient care poate fi folosit creativ.

Printre variantele indicate se numără preparatele culinare și sosurile, produsele de patiserie, deserturile, înghețata artizanală, ceaiurile aromate și chiar cocktailurile.

„Ne dorim ca restaurantele  să privească șofranul nu doar ca pe un condiment, ci ca pe o oportunitate de a crea ceva nou. Un preparat signature, un cocktail aparte sau un desert pe care clientul să și-l amintească”, explică Gabriel Claudiu.

De ce șofranul este supranumit „aurul roșu”

Șofranul este obținut din stigmatele florii Crocus sativus, cunoscută și drept brândușa de șofran. Fiecare floare produce numai trei stigmate, iar acestea sunt recoltate și prelucrate cu multă muncă manuală.

Șofran cultiva în Vrancea FOTO: Facebook/ Gabriel Claudiu

Tocmai raportul dintre cantitatea foarte mică obținută din fiecare floare și volumul mare de muncă necesar explică prețul ridicat al condimentului și supranumele de „aurul roșu”.

În gastronomie, șofranul este apreciat pentru aroma sa specifică și pentru culoarea galben-aurie pe care o imprimă preparatelor. Este cunoscut mai ales ca ingredient al unor mâncăruri pe bază de orez, între care paella, dar poate fi utilizat și în sosuri, supe, deserturi sau produse de patiserie.