Exclusiv Rușii ar putea viza fabricile militare din România: „Poate să zică: produceți armament care este folosit împotriva noastră. Așa că lovim”

Olandezii avertizează că Rusia ar putea lansa o campanie militară împotriva unui stat NATO. Politologul Alexandru Balaș analizează ce riscuri și ce avantaje aduc României extinderea parteneriatului militar cu Ucraina.

Vladimir Putin a demonstrat că este un lider imprevizibil. FOTO: Shutterstock

Ministerul Apărării din Țările de Jos a avertizat chiar luni, 29 iunie, că Rusia ar putea lansa o campanie militară împotriva unui stat membru NATO la doar un an după încheierea invaziei sale din Ucraina. Olandezii nu spun care ar fi acesta. Afirmațiile lor vin după ce un alt olandez, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat de curând că Rusia „ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în următorii cinci ani”. „Adevărul” a apelat la expertiza politologului Alexandru Balaș, de la Universitatea SUNY Cortland New York, pentru a înțelege mai bine care sunt riscurile în acest moment. 

Analiza expertului vine într-un moment critic, în care Bucureștiul își asumă un rol tot mai activ în sprijinirea militară a Kievului, devenind o țintă directă în retorica de război a Moscovei.

Concret, România a anunțat chiar în acest an că va produce drone pentru și împreună cu Ucraina, iar o inițiativă de acest gen a fost confirmată inclusiv de Ministerul Apărării Naționale (MApN). În timp ce țări ca Bulgaria, Slovacia și Cehia sunt tot mai tentate să își retragă sprijinul acordat Kievului, România își păstrează direcția pro-ucraineană și chiar apasă pedala de accelerație

Potrivit MApN, inițiativa va fi încadrată la achiziții comune prin instrumentul european SAFE - Security Action for Europe. Conform proiectului, sistemele de drone dezvoltate în colaborare cu Ucraina vor fi parte a unui proiect comun, iar Direcția Generală pentru Armamente caută acum să găsească cele mai bune formule pentru demararea procedurilor conform cadrului legal. Evaluat la 200 de milioane de euro, proiectul prevede producerea de drone în parteneriat cu entități ucrainene, după ce în aprilie anul acesta a avut loc în România o întâlnire între 15 producători ucraineni de drone, oficiali guvernamentali, reprezentanți ai MApN și companii locale din industria de apărare.

Atacurile rusești la Dunăre

Federația Rusă bombardează sistematic drumurile și podurile folosite de coloanele cu tehnică militară ce vin din România sau doar trec pe la noi. Porturile ucrainene de la Dunăre, dar și alte trasee aflate mai la nord sunt lovite special de rachetele și dronele rusești, de fiecare dată pe teritoriul ucrainean, pentru a distruge capabilitățile militare și muniția trimisă de România și de aliați pentru armata Kievului. Până acum, Rusia a evitat să lovească ținte din România, chiar dacă accidental au ajuns drone rusești în spațiul aerian românesc și au avut loc incidente, cel mai grav fiind cel în care un bloc din Galați a fost lovit.

Propaganda rusă cere, prin vocea unor analiști militari ruși, ca armata rusă să meargă mai departe și să lovească ținte precum fabricile care produc drone pe teritoriul unor țări ca România, Polonia și statele baltice. Până în prezent, Vladimir Putin și generalii ruși nu au luat în calcul această opțiune, cel mai probabil pentru că sunt conștienți că acest lucru ar putea presupune un conflict direct cu NATO.

Presiunile, inclusiv din partea unor lideri ruși precum Dmitri Medvedev, se amplifică în ultimele săptămâni. Fost președinte al Rusiei (2008–2012), fost prim-ministru (2012–2020) și vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei din 2020, Medvedev este vocea care caută mereu să escaladeze conflictul, în timp ce Putin caută de multe ori să pozeze într-un lider mai echilibrat și mai puțin agresiv în limbaj față de NATO și Uniunea Europeană.

În același timp, Institutul pentru Studiul Războiului a avertizat în repetate rânduri că România și statele baltice sunt cele mai expuse și ar putea deveni ținte ale unor provocări sau incidente fabricate de Moscova. Potrivit sursei citate, Rusia ar putea exploata astfel de episoade pentru a justifica viitoare acțiuni ostile și pentru a transfera responsabilitatea asupra Ucrainei sau a Alianței Nord-Atlantice. Asta chiar dacă Moscova nu ar decide un atac militar direct.

Riscurile pentru România

Politologul Alexandru Balaș, profesor în SUA la Universitatea SUNY Cortland New York și director al Clark Center for Global Engagement, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, care sunt riscurile în acest moment la adresa României și motivele pentru care Federația Rusă evită, cel puțin până acum, să treacă la o confruntare kinetică și să lovească direct ținte aflate pe teritoriul României.

„Decizia de a produce drone pentru și cu Ucraina este corectă, dar, pe de altă parte, ne poate expune și mai mult pe noi. Da, este posibil. Dintr-un anumit punct de vedere, Rusia poate să zică: «Dom’le, produceți armament care este folosit împotriva noastră. Așa că lovim acele fabrici care produc dronele». Deci, clar există acest risc, iar rușii pot să-i dea această interpretare dacă vor căuta motive pentru a justifica orice escaladare”, spune Balaș.

Totuși, faptul că România face parte din NATO îi determină pe adevărații lideri ruși să fie mult mai calculați și rezervați. Astfel, chiar dacă personaje precum Medvedev sunt responsabile cu declarațiile incendiare, Putin și apropiații săi preferă o altă abordare.

Cum ar reacționa NATO?

„Bineînțeles, pe de altă parte, Rusia trebuie să-și facă un calcul că, totuși, România este parte a NATO, este și parte a Uniunii Europene. Deci, bun, să zicem că, în cel mai rău caz, Statele Unite zic: «nu venim să ajutăm România», deși mai există și un alt nivel, adică există un parteneriat strategic între România și Statele Unite. Atunci lăsăm la o parte NATO. Și să zicem că Statele Unite zic: «nu venim să ajutăm România», dar de la celălalt bloc de state mari din Europa de Vest mă aștept să zică: «bun, asta e. Mergem la război pentru România». Începând cu Franța, Germania. Sau poate să fie și o variantă în care, să zicem, se lovesc aceste fabrici din greșeală, pot să zică rușii că a fost din greșeală, deși știm de obicei că nu se fac astfel de greșeli de la Moscova, și să nu fie nicio reacție”, mai spune Balaș.

În același timp, proiectele comune cu Ucraina vor ajuta România și vor contribui la reconstrucția industriei militare. Acesta este unul dintre motivele pentru care România ar trebui să continue colaborarea cu Ucraina, crede Alexandru Balaș.

Lecția războiului modern

El spune că avantajele sunt mai importante în acest moment decât riscurile la care ne-am putea expune.

„Pe de altă parte, România este upgradată din punct de vedere al producției militare, pentru că, după cum vedem, Ucraina are experiență în a lupta într-un război modern de secol XXI. Și se arată la momentul acesta că nici țările arabe foarte bogate din Golf nu au această experiență, ba chiar nici măcar Statele Unite nu au această experiență de a lupta cu drone. Ucraina și Rusia sunt la ora aceasta cele mai experimentate și probabil cele mai performante în această privință; ele se și adaptează cel mai repede și cel mai bine pentru că sunt obligate, aflându-se în război direct. Personal, cred că oferta Ucrainei și intenția factorilor de decizie din Armata Română și din Ministerul Apărării sunt foarte bune. Adică trebuie să producem așa ceva, nu există niciun dubiu. Acesta este războiul modern, iar până acum am avut suficient timp să înțelegem că se poartă cu drone. Și se vede: la momentul acesta, Statele Unite învață în Golf. Alte puteri, precum Franța, își schimbă parțial doctrina militară, vedem că Parisul investește enorm în drone. Așa că nu văd niciun motiv pentru care să nu învățăm și noi de la Ucraina”, punctează expertul.