Analiză Cum a exploatat Putin diplomația teatrală a lui Trump pentru a-și face jocul
0Summitul de la Washington a dat peste cap calculele lui Vladimir Putin pentru o nouă Ialta sau un nou Munchen, dar președintele rus consideră că mai are un as în mânecă: un plan B prin care să tragă în continuare de timp, mizând pe faptul că îl poate face pe Donald Trump să aștepte ca Rusia să negocieze în timp ce continuă ostilitățile, relatează Foreign Affairs, într-o analiză semnată de Alexander Gabuev, directorul Carnegie Russia Eurasia Center.
Pariul Moscovei este că are timpul de partea sa: are avantajul numeric pe câmpul de luptă și face progrese în Donbas. Strategia sa este cu bătaie lungă: subjugarea Ucrainei prin manipularea SUA să creadă că Ucraina este cea care se opune unui acord de pace.
Inițial, Putin a avut motive să spere că poate asmuți SUA împotriva Ucrainei. În primele negocieri directe, Moscova a încercat să compartimentalizeze lucrurile, propunând să lucreze simultan la un acord de pace și la normalizarea relațiilor, reluând discuțiile privind controlul armelor și punând bazele pentru schimburi comerciale și investiții reciproce.
În vară însă au apărut primele semne că ofensiva de farmec începe să se destrame. Consiliat de liderii europeni, Volodimir Zelenski și-a remediat relația cu Trump și a semnat acordul privind mineralele. Recent, SUA au dat Kievului posibilitatea să cumpere arme americane cu bani europeni.
Apoi a venit prima amenințare: Rusia se va confrunta cu „tarife serioase” dacă refuză să încheie un armistițiu necondiționat cerut de Ucraina și Europa.
A urmat o strângere cu ușa economică: SUA au impus Indiei tarife punitive de 25% din cauza achizițiilor de petrol rusesc. Măsura ar fi debilitantă pentru veniturile din petrol. Primele efecte se văd deja: bonusurile la semnarea contractelor s-au diminuat substanțial. Între timp, deficitul bugetar a ajuns la 2,2% din PIB, de la 1,8 cât era estimat.
Sancțiuni suplimentare din partea SUA, de pildă asupra giganților energetici Rosneft și Lukoil, ar provoca daune încă și mai mari.
Potrivit unei analize a Alexandrei Prokopenko, economia de război a Rusiei ar mai rezista între 18 și 24 de luni. În lumina ultimelor evoluții, nu mai este deloc sigur.
Mirajul unui acord de pace
După ce a Trump a întors foaia, Kremlinul a socotit că o întâlnire cu Putin ar putea readuce SUA pe făgașul de până atunci. În același timp, emisarul Steve Witkoff s-a întors de la Moscova cu un plan de pace aparent acceptabil. Dar a fost doar un miraj, scrie Foreign Affairs.
După trei ore de discuții, prânzul de lucru programat a fost anulat, iar conferința de presă retrogradată la declarații scurte. A fost un semnal clar că planul A al Rusiei a căzut.
Putin și-a atins însă un obiectiv- cheie: l-a convins pe Trump să renunțe la un armistițiu in favoarea unui acord de pace.
Cum a reușit Putin? A exploatat diplomația teatrală a lui Trump, păcălindu-l că face concesii serioase. Declarațiile oficialilor americani au fost grăitoare în acest sens: Rusia este dispusă să renunțe la o parte dintre cererile sale maximaliste.
Kremlinul dorește doar regiunile Donețk și Lugansk, acceptă înghețarea frontului în Herson și Zaporojie și oferă la schimb porțiunile ocupate din regiunile Dnipropetrovsk, Sumî și Harkov.
Asta ar însemna un teritoriu de aproape zece ori mai mare. Mai mult, Ucraina ar ceda cea mai fortificată porțiune din Donețk, în esență, cheia pentru tot nordul și centrul Ucrainei.
Totuși, Trump a acceptat logica „schimburilor de teritorii”.
O aparentă concesie: garanțiile de securitate
Witkoff anunța "progrese epice" în această privință: Putin a fost de acord pentru prima dată cu conceptul de garanții de securitate pentru Ucraina.
Mai mult, Rusia ar fi dispusă să adopte o lege prin care să nu mai ia teritoriu din Ucraina după un acord de pace. Aceste promisiuni au fost salutate ca fiind "revoluționare" de echipa lui Trump, iar președintele american le-a prezentat ca fiind o realizare majoră.
Europenii au venit cu propriul plan: "forțe de reasigurare" în Ucraina, care s-ar adăuga unui "sprijin aerian" din partea SUA.
Kremlinul vine însă cu altă propunere: garanțiile de securitate să fie oferite de către membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, adică și de Rusia, care ar avea drept de veto asupra oricărui plan.
„Progresul epic” s-a dovedit a fi izbitor de similar cu pozițiile Rusiei în primele negocieri de la Istanbul, eșuate tocmai din acest motiv: Putin nu vrea niciun parteneriat de securitate Ucraina-Occident, o condiție nenegociabilă pentru Kiev.
Este imposibil de prezis cum va gestiona Trump prăpastia dintre pozițiile Rusiei și ale Ucrainei. Dar în timp ce Putin trage de timp, Europa are și ea un plan B: ajutor militar, sancțiuni și, în ultimă instanță, confiscarea celor aproape 250 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate.
Se încarcă comentariile...
