Republica Moldova, teren de testare pentru dezinformare rusă. „Atât de subtil, încât oamenii au impresia că ei înșiși s-au gândit la asta”

Pe măsură ce Republica Moldova se apropie de alegerile parlamentare, spațiul public e invadat de o avalanșă de dezinformare și manipulare orchestrată de Kremlin. Amploarea operațiunilor face din Moldova un teren de testare pentru cele mai noi tactici de război informațional ale Rusiei. 

Moldova, atacată cu operațiuni de dezinformare tip Matrioșca. FOTO: EU vs Disinfo

Pe măsură ce Republica Moldova se pregătește pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, țara se confruntă cu un val fără precedent de amenințări hibride și FIMI (Interferență și Manipulare Străină a Informațiilor-nr).

Propaganda sprijinită de Kremlin este amplificată prin intermediul unor instituții media și rețele sociale legate de așa-numita rețea Matrioșka, care distribuie conținut fals pentru a eroda sprijinul pentru președinta Maia Sandu și a deraia parcursul Moldovei către integrarea în Uniunea Europeană - se arată într-o analiză a portalului Comisiei Europene care demontează știrile false pro-Kremlin - EU vs Disinfo.eu. 

Volumul și amploarea tot mai mare a atacurilor de dezinformare au fost remarcate atât de observatorii societății civile, cât și de autorități. Într-un interviu recent, ministra afacerilor interne a Moldovei, Daniela Misail-Nichitin, s-a referit la un efort coordonat de a influența opinia publică pe rețelele sociale. „Scopul acestor acțiuni este clar și cred că fiecare dintre noi îl conștientizează: intenția de a schimba cursul european al țării”, a comentat ea.

De ce Moscova țintește Republica Moldova

Rusia a privit de mult timp Republica Moldova ca pe o zonă tampon strategică, incompatibilă cu aprofundarea legăturilor cu UE ale Ucrainei și Moldovei. Un alt motiv pentru care Moscova vede Moldova ca parte a intereselor sale geopolitice este că instalarea unui guvern pro-rus ar putea permite Rusiei să o folosească drept bază pentru atacuri hibride asupra țărilor vecine. Rusia nu a abandonat nici planurile sinistre de a anexa aceste regiuni într-o bună zi, așa cum sugerează o hartă observată recent în biroul Ministerului rus al Apărării.

Analiștii subliniază că elaborarea politicilor Kremlinului față de Moldova este centralizată sub conducerea lui Serghei Kiriyenko, un înalt oficial responsabil de relațiile Rusiei cu fostele republici sovietice. Se pare că Kiriyenko este implicat în elaborarea campaniilor de dezinformare prin intermediul unor site-uri care se dau drept instituții media coși al rețelelor de boți coordonați. Numirea sa este văzută pe scară largă ca un semnal că Moscova intenționează să-și intensifice operațiunile de influență în țară.

Folosirea fricii ca armă: tacticile FIMI înainte de vot

Kremlinul nu este străin de manipularea alegerilor, fie acasă, fie în străinătate, iar de data aceasta pare că merge până la capăt. Bloomberg a descoperit planuri rusești de a interveni în alegerile parlamentare prin recrutarea alegătorilor moldoveni din diaspora, organizarea de proteste violente în țară și lansarea unei campanii masive de dezinformare pe rețelele sociale.

Campania online se desfășoară de luni de zile. Investigațiile realizate de Ziarul de Gardă și compania internațională de securitate cibernetică Insikt Group au detaliat recent metodele folosite de rețelele FIMI rusești, precum Matrioșka și Operațiunea Overload, pentru a răspândi narațiuni pro-Kremlin înainte de alegeri. Ziarul de Gardă a documentat cum activiști afiliați Blocului Victoriei, un partid eurosceptic și pro-Moscova, controlat de oligarhul sancționat Ilan Șor, primeau zilnic instruire în „războiul informațional”, inclusiv despre cum să prezinte narațiuni divizive „atât de subtil, încât oamenii să aibă impresia că nu tu le-ai spus, ci că ei înșiși s-au gândit la asta” – și cum să exploateze fricile oamenilor. Ziarul de Gardă mai raportează că mai multe grupuri erau desemnate să țintească diferite regiuni ale Moldovei – de exemplu, regiunea Găgăuzia avea un curator separat care coordona operațiunile FIMI.

Narațiunile răspândite online caută adesea să exploateze și să amplifice fricile legate de război, așa cum arată recentele afirmații potrivit cărora UE vrea să folosească moldovenii ca să lupte împotriva Rusiei după ce ar fi „rămas fără ucraineni”, sau că președinta Sandu intenționează să trimită trupe în Ucraina, transformând moldovenii în „carne de tun”. Aparatul de propagandă al Kremlinului a reciclat, de asemenea, o gamă largă de narațiuni din campaniile anterioare împotriva Ucrainei, inclusiv acuzații că aderarea la UE ar eroda identitatea națională și ar impune „valori străine” societății moldovenești, rapoarte false privind colapsul economic sub conducerea Maiei Sandu sau acuzații de corupție. Atacurile personale la adresa Maiei Sandu au atins un nivel extrem – unele narațiuni susțin că ar fi fost „diagnosticată” cu schizofrenie sau că ar fi cumpărat ilegal mostre de spermă de la vedete homosexuale pentru presupusa ei parteneră.

Mesajele au vizat frecvent cetățenii mai în vârstă, vorbitori de rusă, vulnerabili la narațiunile nostalgice despre iluzia stabilității din perioada sovietică și la sentimentele antioccidentale. Totuși, experții observă că propaganda s-a extins recent și către publicul tânăr, care este acum țintit pe TikTok cu conținut generat de inteligență artificială. O investigație BBC a descoperit o rețea de conturi TikTok care au adunat colectiv zeci de milioane de vizualizări – iar Digital Forensic Research Lab (DFRLab), cu sediul în SUA, estimează că rețeaua ar putea fi chiar mai mare, generând 55 de milioane de vizualizări din ianuarie, potrivit BBC.

O altă schimbare recentă de strategie este lansarea directă de narațiuni de către oficiali ruși, în special purtătoarea de cuvânt a MAE, Maria Zaharova. Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) răspândește, de asemenea, în mod activ dezinformări despre alegerile viitoare. Cel mai recent, a susținut în mod fals că NATO își concentrează forțele în Ucraina pentru a invada Moldova și a reprima protestele după vot.

Când demontarea unei minciuni răspândește de fapt minciuna

Instituțiile moldovene au introdus mai multe măsuri de contracarare. Acestea includ blocarea canalelor implicate în manipularea informațională, colaborarea cu platformele de socializare, precum și creșterea gradului de conștientizare cu privire la amenințarea dezinformării electorale. Organizații ale societății civile, precum Asociația Presei Independente și StopFals.md, sunt, de asemenea, implicate activ în inițiative de alfabetizare media și verificare a faptelor.

Cu toate acestea, dezinformarea continuă să depășească capacitatea instituțiilor media care verifică știrile false. Mai mult, ecosistemul dezinformării s-a adaptat: verificarea faptelor este uneori folosită acum ca tactică pentru a amplifica falsurile, deoarece poveștile demontate sunt preluate și repetate de presa mainstream. Aceasta este adesea modalitatea prin care funcționează campania Matrioșka – solicitând presei și verificatorilor să confirme propriul lor conținut fals, invitând astfel la amplificarea acestuia. Republica Moldova a devenit un teren de testare pentru evoluția tehnicilor de război informațional rusesc.

Testul de stres democratic al Moldovei – și ce înseamnă pentru Europa

Asistăm la un test de turnesol pentru reziliența democrației în fața unei interferențe rusești susținute. Într-un discurs în Parlamentul European, președinta Maia Sandu s-a referit la „întregul arsenal de atacuri hibride” pe care Kremlinul l-a dezlănțuit asupra Moldovei și a spus: „Dacă democrația noastră nu poate fi protejată, atunci nicio democrație din Europa nu este în siguranță.”