Parlamentul a dat startul reformării Băncii Naţionale a Moldovei

Banca va avea două organe de conducere, Comitetul Executiv care va prelua atribuţiile Consiliului de Administraţie şi Consiliul de Supraveghere, care va avea responsabilitatea de supraveghere publică independentă a activităţii Băncii Naţionale.

Proiectul de lege ce prevede aceste schimbări ce au ca obiectiv consolidarea băncii şi asigurarea transparenţei a fost adoptat, vineri 30 noiembrie, în prima lectură în Parlament, după discuţii controversate. Unii deputaţi chiar au cerut consultaţii mai strânse cu Guvernul, alţii au declarat că membrii Consiliului de Supraveghere vor fi aleşi pe criterii pe politice, ceea ce va pune în pericol independenţa BNM, au fost şi propuneri de alege patru membri ai acestui Consiliu, care nu vin din Banca Naţională, prin concurs.

Documentul propus de banca centrală a avut aviz  negativ şi de la Comisia economie, buget şi finanţe al Parlamentului, unde şapte deputaţi au votat contra acesteia şi doar patru l-au susţinut.

„Comitetul Executiv şi Consiliul de Supraveghere vor da credibilitate Băncii Naţionale, vor responsabiliza banca centrală faţă de Parlament şi societate”, a declarat Dorin Drăguţanu, guvernatorul BNM care a prezentat proiectul la tribuna Parlamentului.

"Principiul acestor două structuri va contribui la o guvernare corportativă mai eficientă a BNM. Noi încercăm să fim cât mai transparenţi. Vrem să fim şi mai deschişi şi mai obiectivi faţă de publicul larg pentru a le arăta cum activează Banca Centrală. Structurile vor urma modelul Băncii Centrale Europene şi a băncilor centrale din statele membre al UE", a argumentat Dorin Drăguţanu.

Liberalii şi comuniştii s-au opus

Documentul a stârnit nemulţumiri în rândul liberalilor: "Când se cântă imnul Republicii Moldova, aţi pus vreodată mâna la inimă dl. Drăguţanu? Puneţi-o şi acum şi spuneţi-mi cine este iniţiatorul acestui proiect, care vrea să întoarcă totul cu picioarele în sus? Să înţeleg că nu va mai fi clar cine răspunde, vor veni indicaţii şi de la preşedinte, şi de la Parlament, şi de la Guvern", a menţionat liderul PL, Mihai Ghimpu.

Şi comuniştii s-au opus adoptării acestui proiect, susţinând că acesta va duce la costuri suplimentare şi la subminarea independenţei BNM.

Dorin Drăguţanu a specificat că această reformă nu este una nouă şi că era cerută de mult timp. "Mereu s-a discutat la acest capitol. BNM este auditat de companii internaţionale. De fiecare data în rapoarte se vorbeşte despre necesitatea acestei reforme. Acest proiect este elaborat de BNM împreună cu experţi internaţionali", a precizat guvernatorul.

Comitetul Executiv va avea cinci membri, ca şi Consiliul de administraţie, şi va exercita conducerea executivă a BNM.

Consiliul de Supraveghere, care avea şapte membri, inclusiv patru care nu sunt salariaţi ai BNM, este organul responsabil de organizarea unui sistem eficient de supraveghere publică independentă a activităţii Băncii Naţionale. Doi dintre membrii Consiliului vor fi numiţi de Parlament, unul de Guvern şi unul de Preşedintele ţării.

Proiectul de lege votat prevede că BNM şi membrii organelor de conducere ai acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite prin legea votată şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni din partea autorităţilor publice sau de la orice altă autoritate.

Misiunea FMI a cerut menţinerea independenţei BNM

Misiunea FMI care au efectuat o vizită la Chişinău în perioada 7-21 noiembrie a recomandat adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea Legii privind Banca Naţională după o examinare minuţioasă, astfel încât acesta să asigure echilibrul potrivit între consolidarea independenţei BNM, în corespundere cu cele mai bune practici internaţionale şi recomandările FMI şi CE, şi consolidarea mecanismelor de control intern asupra guvernării corporative a BNM. Misiunea a accentuat importanţa primordială a menţinerii independenţei BNM în legea nouă şi opunerea rezistenţei faţă de propunerile care ar putea să o limiteze.