Împreună cu hotelul Codru firmele lui Plahotniuc au privatizat şi terenul aferent cazangeriei Reşedinţei de Stat

În 2009, împreună cu hotelul Codru a fost privatizat şi terenul aferent cazangeriei Reşedinţei de Stat. Noul proprietar nu permite accesul la instalaţiile care asigură cu agent termic vila de protocol şi locuinţa de serviciu ale şefului statului

Un litigiu între Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului, pe de o parte, şi Agenţia Proprietăţii Publice, întreprinderea Codru şi firma Finpar Invest, pe de altă parte, scoate la iveală faptul că, în anii 2008-2009, împreună cu hotelul Codru a fost vândut atât terenul aferent instituţiei de cazare, cât şi cel aferent cazangeriei Reşedinţei de Stat, pe care se află un depozit de produse petroliere. Reclamantul a pierdut procesul şi, chiar dacă va contesta decizia, are puţine şanse să recupereze bunul, cedat cu atâta uşurinţă. Mai ales că alte instituţii de stat iau apărarea beneficiarului.

Acces blocat la cazangeria preşedintelui

Din verdictul emis pe 7 aprilie 2014 de Judecătoria Buiucani rezultă că în februarie 2009, la o lună şi ceva după privatizarea complexului hotelier Codru, Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului a cerut Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru să delimiteze terenul aferent cazangeriei de cel aferent hotelului şi să-i elibereze titlul de autentificare.
În plus, pe 27 martie 2009, Direcţia a încheiat un contract de prestare a serviciilor cu Institutul de Proiectare pentru Organizarea Teritoriului, subordonat Agenţiei Cadastru, care a elaborat pachetul de documente ce demonstra că terenul aparţine statului. Pentru a legaliza acest drept, mai era nevoie de acordul complexului hotelier Codru, devenit deja întreprindere cu capital străin şi care, după cum arată decizia instanţei, nu a pierdut timpul în această perioadă.

Astfel, la 27 februarie 2009, întreprinderea Codru a semnat contractul de cumpărare a terenului aferent hotelului, iar pe 3 martie 2009 l-a legalizat la Cadastru. Din document rezultă că în cadrul terenului cu suprafaţa de 0,65 hectare a fost inclus şi terenul de 5,8 ari aferent cazangeriei ce asigură cu agent termic reşedinţa oficială şi locuinţa de serviciu ale preşedintelui Republicii Moldova.

„Ulterior suprafaţa terenului înstrăinat a fost redusă cu 3,85 ari (pe care se află clădirea cazangeriei), care au fost întorşi în proprietatea statului, iar terenul pe care se află depozitul de produse petroliere a rămas în proprietatea complexului hotelier, iar astfel se încalcă normele sanitare şi de deservire a cazangeriei, se menţionează în nota de argumentare a Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului.

Se mai constată că, în caz de un incendiu, este blocat accesul salvatorilor atât la cazangerie, cât şi la depozitul petrolier. Reprezentanţii Direcţiei au susţinut că n-au ştiut despre aceste modificări până a fi îngrădit terenul.

„Totul a fost legal!“

În acelaşi timp, Sergiu Chicu şi Denis Bunduchi, care au  reprezentat în instanţă Agenţia Proprietăţii Publice (APP), au solicitat să fie respinse pretenţiile Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului, pe motiv că ar fi neîntemeiate şi că privatizarea terenului cu pricina este perfect legală.

Drept argument, a fost adusă şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 18 mai 2010, care a confirmat legalitatea contractului de privatizare a complexului hotelier Codru, contestată anterior de Procuratura Generală.

Pe de altă parte, Vitalie Ciofu, avocatul firmei Finpar Invest (actualul proprietar al hotelului Codru), a susţinut că Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului nu a prezentat documente ce ar confirma dreptul de proprietate sau de gestiune asupra depozitului de produse petroliere, amplasat sub terenul litigios.

De asemenea, avocatul a precizat că terenul de sub cazangerie a rămas în proprietatea statului, aşa că „nu au fost încălcate drepturile instituţiei şi, respectiv, nu există temei pentru anularea contractelor de privatizare“.

Reprezintă sau nu interesele Guvernului

Judecătorul Dorin Dulghieru, care a examinat cauza, a adoptat o hotărâre de respingere a cererii Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului.

Pentru a-şi argumenta decizia, magistratul face trimitere la articolul 59 (alineat 3) din Codul de Procedură Civilă care statuează dreptul statului Republica Moldova de fi parte în proces, fiind reprezentată de Guvern şi de organele împuternicite să exercite o parte din funcţiile Executivului. Potrivit judecătorului, „reclamanta nu este nici Guvernul Republicii Moldova, nici organul împuternicit să exercite o parte din funcţiile acestuia“, iar în aceste condiţii nu poate pretinde la active vizate şi nici să apere interesele statului.

Administraţia Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului a refuzat să ne spună dacă a contestat decizia Judecătoriei Buiucani din 7 aprilie 2014. S-a abţinut de la comentarii şi conducerea complexului hotelier Codru, administrat de un lider al Partidului Democrat.

„Îngrădirea accesului la cazangerie face imposibilă protecţia de incendii atât a cazangeriei, cât şi a obiectivelor de importanţă statală, precum Reşedinţa de Stat şi locuinţa de serviciu a preşedintelui Republicii Moldova“ Reclamantul

Cum a fost privatizat Codru

Hotelul Codru, cu o suprafaţă totală de 12.600 de metri pătraţi, a fost proprietate de stat până în decembrie 2008, când a fost privatizat de compania Daranian Holdings Limited din Cipru, care a plătit 50,3 milioane de lei, preţ considerat drept derizoriu. Un raport al Curţii de Conturi stabilise că din această tranzacţie statul urma să încaseze cel puţin 212 milioane de lei, adică de patru ori mai mult. Presa a scris că în spatele tranzacţiei ar sta fostul prim-vicepreşedinte al Parlamentului Vlad Plahotniuc, care pe atunci era cunoscut doar ca un controversat om de afaceri apropiat familiei liderului comunist Vladimir Voronin.

La scurt timp după privatizarea imobilului, Daranian Holding a transferat hotelul unui alt offshore - Investment Development Group. Totodată întreprinderea Codru a fost separată în două şi hotelul a devenit firma Codru Hospitalty, la care acţionar este OTIV Prime Hospitalty din Olanda.