Câteva sute de copii în situaţie de risc au ajuns în ultimii ani în case de tip familial

Mai bine de 400 de copii din instituţii rezidenţiale au fost integraţi FOTO Adevărul

Mai bine de 400 de copii din instituţii rezidenţiale sau aflaţi în grupurile de risc au fost integraţi, începând cu anul 2007, în case de copii de tip familial şi în case de asistenţă parentală profesionistă. Acţiunile au fost întreprinse în cadrul unui proiect iniţiat de Asociaţia obştească „CCF Moldova – Copil, Comunitate, Familie” (CCF).

Scopul primar este menţinerea copiilor în familia biologică extinsă, iar dacă acest lucru nu este posibil, sunt propuse forme alternative de protecţie.

Solicitată de IPN, Ala Nosatâi, manager de proiecte în cadrul asociaţiei, a menţionat că regulamentul de constituire a caselor de tip familial a fost adoptat încă în anul 1980, dar a fost nevoie să fie ajustat la situaţia din Republica Moldova. CCF a elaborat un mecanism de funcţionare a acestui tip de serviciu, la care a propus şi un set de standarde pe care trebuie să le respecte familiile care iau în grijă copii dezinstuţionalizaţi.

Pe lângă casele de tip familial deschise în raioanele Călăraşi, Cantemir, Criuleni, Ialoveni, Cimişlia şi Edineţ, în anul 2007 au fost create şi case de asistenţă parentală profesionistă în mai multe raioane ale republicii. Acestea au fost o perioadă monitorizate de către membrii asociaţiei, apoi au trecut în gestiunea autorităţilor locale, care au preluat şi susţinerea serviciilor respective.

Proiectul durează din 2007, de când a început reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copiilor. De atunci au fost create peste 80 de servicii destinate copiilor aflaţi în situaţii de risc şi fără îngrijire părintească. Diferenţa dintre casa de tip familial şi casa de asistenţă parentală profesionistă este că în prima pot fi încadraţi de la 3 până la 7 copii, iar în cealaltă 1-3 copii. Şi mărimea îndemnizaţiilor oferite lunar copiilor diferă. Dacă în cazul caselor de tip familial îndemnizaţiile lunare sunt de 450 de lei, atunci la casele de asistenţă parentală profesionistă sunt de 21 de lei pe zi.

În asistenţă parentală profesionistă nu este nevoie de o familie completă, ceea ce este obligator pentru casele de copii de tip familial. Asistenţii parentali profesionişti trebuie să participe la 50 de ore de instruire şi să treacă controlul medical. Consimţământul de lansare a serviciului este oferit de consilierii locali. „Acum se lucrează la un regulament integru ca să nu existe aceste diferenţe între aceste servicii”, a spus managerul de proiecte al CCF.

Potrivit specialistului, regulamentul prevede că în casa de tip familial copiii pot  rămâne până la vârsta de 18. Dacă ei aleg să-şi continue studiile şi vor să stea cu familia, o pot face până la 23 de ani. Este perioada în care beneficiază de îndemnizaţiile oferite de stat. În asistenţă parentală profesionistă copilul este plasat în cazuri de urgenţă, pe perioade mai scurte de timp, în care familia biologică este în situaţie de risc.