Copiii cu dizabilităţi, la şcoală în rând cu ceilalţi
0
„Vino cu mine, şcoala e şi pentru tine“ este campania de incluziune a elevilor cu nevoi speciale în instituţiile cu profil general care a fost lansată ieri de Ministerul Educaţiei şi UNICEF Moldova.
Conform datelor UNICEF, 5.800 de copii cu dizabilităţi nu frecventează şcoala. Unii se izolează în instituţii speciale, iar cei care merg la şcolile generale de multe ori nu sunt acceptaţi de semenii lor. „În prezent, avem două blocaje majore în promovarea educaţiei incluzive. Primul este teama copilului cu dizabilităţi şi a părinţilor săi să-l ducă la şcoală, într-un mediu necunoscut. A doua este frica celorlalţi părinţi şi copii că elevii cu nevoi speciale vor fura din atenţia profesorilor“, spune ministrul Educaţiei, Maia Sandu.
Doar patru părinţi din zece consideră că este normal ca fiul sau fiica lor să se joace alături de un copil cu dizabilităţi. „Din păcate, unii părinţi selectează prietenii pentru copilul lor în dependenţă de starea de sănătate a acestuia sau de ce cea materială. Adulţii sunt axaţi pe lucruri materiale şi pun valorile spirituale pe ultimul loc, iar copiii devin intoleranţi după exemplul lor“, explică fenomenul Larisa Mamaliga, psiholog la Centrul Mamei şi Copilului.
Campanie de sensibilizare
Autorităţile îşi doresc să schimbe această atitudine. În cadrul unei campanii derulată împreună cu UNICEF, vor fi mediatizate trei spoturi de sensibilizare a opiniei publice, la radio şi TV, care prezintă cazuri reale. De asemenea, vor fi organizate seminare şi lecţii speciale pentru profesori şi elevi, iar în instituţii vor fi create căi de acces pentru copiii în scaune rulante.
„Educaţia este dreptul fiecărui copil, indiferent de situaţia lui materială, de etnie, de capacităţile şi de necesităţile lui. Vrem să încurajăm fiecare familie să-şi dea copiii la şcoală, iar pentru asta fiecare instituţie de învăţământ trebuie să devină un loc unde copilul se va simţi bine“, a menţionat reprezentanta UNICEF în Moldova, Alexandra Yuster.
Prietenia nu cunoaşte limite
Un caz în care şcoala este prietenoasă copiilor cu nevoi speciale întâlnim la Liceul „Gheorghe Asachi“ din Chişinău, unde învaţă Marian Ispas (8 ani). Deşi merge cu greu, băiatul a avut parte de înţelegerea învăţătoarei şi a colegilor din prima zi de şcoală. „Când l-au văzut, copiii au fost puţin confuzi, dar apoi au început să dea întrebări şi să-l compătimească. Ei văd cu câte greutăţi se confruntă Marian şi-i vin în ajutor ori de câte ori este nevoie. Cred că el nu mai simte că se deosebeşte cumva de ceilalţi. La început era mai inhibat, dar acum s-a dezgheţat“, povesteşte profesoara Marina Prodaniuc.
„Marian are mulţi prieteni în clasă. Noi îl ajutăm când trebuie, el se străduie să înveţe bine şi să se joace cu noi“, confirmă Artur, coleg de clasă cu Marian.
Un exemplu pentru alte familii
Deşi cei mici leagă cu uşurinţă relaţii amicale, adesea adulţii sunt cei care nu acceptă alături de odraslele lor persoane cu nevoi speciale. Nu este cazul părinţilor celorlalţi copiii din clasa lui Marian. „Cunoaştem situaţia băiatului şi din partea noastră nu a venit niciodată vreo obiecţie. Nu vedem diferenţa dintre el şi picii noştri. Bravo lui şi părinţilor lui pentru curaj şi munca pe care o depun zilnic“, afirmă Dina Cocârla, mama uneia dintre colegele de clasă ale lui Marian.
Mama băiatului este sigură că a luat o decizie corectă când l-a înscris la o şcoală generală. „Eu şi soţul meu eram convinşi că fiul nostru trebuie să se integreze în societate, iar învăţământul la domiciliu nu era o opţiune pentru noi. Am avut noroc de o profesoară bună care a putut să le explice copiilor situaţia lui Marian, dar nu peste tot societatea este la fel“, spune Diana Ispas. Părinţii piciului speră că istoria lui va fi un exemplu şi pentru alte familii.
Se încarcă comentariile...
