Campionul corupţiei pe 2015. Doar el şi Putin au condus prin şpagă şi crimă organizată

Milo Djukanović, deţinătorul unui premiu pentru corupţie

Milo Djukanović, primul ministru din Muntenegru, a fost desemnat de către Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) omul anului, în „câmpul” promovării crimei organizate şi a corupţiei, scrie riseproject.ro.

Premiul acesta, decernat anual de organizaţia media OCCRP, recunoaşte „meritele” celor care promovează o „societate necivilă”,

Timp de 30 de ani, Milo Djukanović a fost ori preşedinte ori premier al Muntenegrului. Dacă ar fi lăsat să se descrie singur, Djukanović ar spune că este un lider pro-european, care a contribuit esenţial la intrarea în NATO a ţării sale şi care acum se pregăteşte să integreze micul stat balcanic în Uniunea Europeană, scrie aceiaşi sursă.

În realitate, Djukanović a construit un sistem administrativ bazat pe cleptocraţie, un adevărat paradis pentru crima organizată. OCCRP i-a conferit actuala „distincţie” pentru „meritul” de a fi creat o atmosferă politică opresivă şi o economie întemeiată pe corupţie şi spălare de bani.

„Este un premiu acordat pentru <<întreaga activitate>>”, a explicat Drew Sullivan, editorul OCCRP, adăugând că „în afara lui Vladimir Putin, nimeni altcineva nu a mai a reuşit să conducă un stat bazându-se atât de mult pe corupţie şi pe crimă orgranizată, cum a făcut Djukanović”.

Cine s-a clasat pe locul doi şi trei

Pe locul doi în topul OCCRP, s-au clasat membrii familiei preşedintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, iar pe locul trei, premierul Macedoniei, Nikola Gruevski.

Familia lui Aliyev deţine o bună parte din economia statului azer şi, în lumina anchetelor publicate de OCCRP, este autoarea unui jaf de proporţii naţionale.

Nikola Gruevski, premierul macedonean, este acuzat, între altele, că a dispus interceptarea telefoanelor membrilor opoziţiei şi ale unor jurnalişti; că a comandat anchete penale împotriva adversarilor săi politici şi că le-a muşamalizat pe altele.

În 2013, premiul a fost oferit Parlamentului României, pentru amendamentele pe care le-a făcut la Codul Penal în celebra „marţe neagră”. Dacă ar fi trecut de preşedinţie şi de Curtea Constituţională, aceste amendamente le-ar fi oferit parlamentarilor o imunitate totală în achetele anticorupţie.