Campania electorală pentru prezidențialele din Rep. Moldova, grea și cu multe falsuri. Contribuția Kremlinului ANALIZĂ
0Campania electorală privind alegerile prezidențiale din toamna acestui an din Republica Moldova va fi agresivă și dificilă, fiind promovate falsuri cu precădere despre actualul președinte Maia Sandu, UE și război, susțin unii experți de la Chișinău consultați de ,,Adevărul”.
În data de 21 august a început înregistrarea candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova, dar și a participanților la referendumul republican constituțional, ambele exerciții electorale fiind programate pentru ziua de 20 octombrie.
,,Un candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova va constitui, în mod obligatoriu, un grup de inițiativă. Pentru înregistrarea grupului, cel târziu cu 50 de zile înainte de ziua alegerilor, va fi depus la Comisia Electorală Centrală setul de documente. Grupurile de inițiativă urmează să colecteze semnături pentru susținerea candidaților. Listele de subscripție trebuie să conțină cel puțin 15 000 și cel mult 25 000 de semnături ale susținătorilor, colectate din cel puțin jumătate din numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova. Se vor considera conforme unitățile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova în care au fost colectate cel puțin 600 de semnături”, au anunțat reprezentanții Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chișinău, menționând că startul campaniei electorale va fi dat în data de 20 septembrie.
Până acum s-au înscris declarativ în cursa pentru fotoliul de șef de stat peste 17 persoane, printre ele numărându-se actualul președinte Maia Sandu, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, fostul președinte al Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, fostul prim-ministru Ion Chicu, ex-premierul Vlad Filat și ex- procurorul general Alexandr Stoianoglo care este susținut de PSRM, dar și fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah. În aceeași listă mai figurează fostul ministru al Afacerilor Externe Tudor Ulianovschi, jurnalista Natalia Morari, ex-procurorul anticorupție Victoria Furtună, fostul ministru al Apărării Valeriu Pleșca din partea PSDE, transfugul Vasile Bolea pe listele Blocului Victorie/ Pobeda și Igor Munteanu de la CUB.
Variate forme de falsuri
Unii experți consultați de ,,Adevărul” susțin că mai multe persoane care pretind la funcția de președinte au început mai devreme campanie electorală, promovând diferite forme de falsuri, inclusiv deepfake-uri și utilizând mijloacele de informare în masă, precum televiziunea sau presa scrisă, online, dar și rețelele sociale, și aplicațiile de mesagerie ,,care păstrează un grad mai sporit de anonimitate”.
În opinia directorului executiv al IPIS, ținta prioritară a falsuri va fi actualul președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, lidera de la Chișinău, care aspiră pentru a doua oară la această funcție, este în topul sondajelor privind preferințele moldovenilor la eventuale alegeri prezidențiale.
,,Va fi o campanie foarte agresivă și cu foarte multe falsuri. Jumătăți de falsuri, jumătăți de adevăruri, fiindcă, aparent, miza acestei campanii este mai mult decât doar alegerile prezidențiale. Este evident că se dorește înlocuirea realităților. Vedem foarte multe falsuri pe teme geopolitice legate de război, legate de Rusia. Sunt candidați care în mod deschis deja amenință sau sperie cu războiul, neaducând niciun fel de argumente în acest sens. Deci, va fi o campanie foarte dificilă, unde se vor folosi toate mijloacele de manipulare în masă, dar un accent primordial va fi pus pe rețelele sociale și în special pe rețelele care permit un grad sporit de anonimitate. Dificilă din mai multe considerente: în primul rând, deja înainte de campanie vedem că au fost tentative foarte multe de a aduce mulți bani în țară din Federația Rusă. Nu este sigur că acești bani vin la un singur candidat sau mai mulți. Există suspiciuni multe că unii candidați vor fi candidați spoiler sau care vor avea un rol determinant, să zicem, în a promova anumite atacuri asupra președintei în exercițiu, fiindcă ea este ținta integral din tot spectrul politic, ea este ținta numărul unu. Sigur, referendumul adaugă un grad sporit de complexitate. Este un exercițiu foarte responsabil și reiterez că nu este în favoarea președintei Maia Sandu și a partidului de guvernare, deși foarte mulți spuneau că este invers. De ce? Fiindcă nivelul de participare la referendum sau mobilizarea prin participarea la referendum este diferit decât cel de la Președinție, deși ei, iarăși, sunt unicii care trebuie să mobilizeze alegătorul și pentru referendum, ceea ce duce la disiparea într-un fel a efortului politic pe care trebuie să-l facă” , a afirmat, pentru ,,Adevărul”, Vadim Pistrinciuc, directorul executiv al Institutului Pentru Inițiative Strategice (IPIS) din Republica Moldova.
Impactul numărului mare de candidați
Expertul în politici publice și securitate al comunității WatchDog.md, Andrei Curăraru, susține că un impact asupra campaniei electorale va avea și numărul mare de candidați înscriși în cursa pentru conducerea țării, mulți dintre ei fiind ai Kremlinului.
,,Cu siguranță va avea impact, aici putem doar să ghicim care ar putea să fie strategia. Putem asista la o mișcare în care se promovează mai multe personalități care vor fi utilizate în campania parlamentară din 2025, iar spre sfârșit să se retragă acestea în favoarea unui candidat unic al opoziției. Al doilea aspect- ar putea fi înregistrate așa de multe persoane pentru a da impresia că toată societatea este împotriva cursului de integrare europeană, că practic toate partidele înregistrate sunt critice la adresa guvernării și să creeze această imagine, inclusiv în societate. Înțelegem că cel mai degrabă președinta Maia Sandu nu va participa la dezbateri în primul tur, eventual dacă va fi al doilea tur, confruntându-se cu un singur contracandidat, dar aici va fi un fel de joc de ping-pong în pase între candidați care vor promova mesaje foarte similare. Și al treilea aspect este, inclusiv de demotivare a votantului proeuropean, fiind niște candidați cu o vizibilitate mai slabă, cu un rating politic aproape non-existent până la aceste alegeri. Mai mulți candidați pro-europeni ar putea să spună că uite numai este mare nevoie de participarea noastră, se rezolvă și cu votanții activi, noi o să stăm bine acasă, fiindcă nu există niciun risc că un candidat pro-prus ar putea să câștige”, a spus Andrei Curăraru.
Temele abordate de proruși și proeuropeni
Iar printre temele campaniei electorale se vor numără Uniunea Europeana în contextul în care Uniunea a deschis oficial negocierile de aderare cu Republica Moldova în luna iunie, o decizie luată la puțin peste doi ani de la acordarea statutului de țară candidată la UE.
,,Cu siguranță că tema Uniunii Europene va fi una printre primele și vor fi mulți candidați care vor scoate din context anumite procese, anumite realități despre Uniunea Europeană și vor încerca să le promoveze. Vedem deja că unii spun că e prea repede, că nu e totul roz. Deci se încearcă înlocuirea realității, dacă doriți, folosind jumătăți de adevăr, fiind scoase din context. Într-adevăr suntem foarte aproape să devenim membri ai UE și ar fi naiv să ne gândim că Federația Rusă sau alți actori, să spunem așa, alți oligarhi, care nu vor o transformare profundă a Republicii Moldova, nu vor întreprinde nimic. O altă temă va fi justiția și erorile din justiție, fiindcă, într-adevăr, așteptările față de guvernare și față de doamna președinte, față de justiție au fost foarte mari. Sigur că unele lucruri s-au schimbat. Sunt multe lucruri care sunt criticate în spațiul public. Evident că este un punct slab și mulți candidați vor lovi în acest domeniu, chiar toți aș spune, fiindcă este un punct slab pentru actuala președintă, deși au ce să spună, cu siguranță. Avem și doi foști procurori printre candidații la alegerile prezidențiale, ceea ce înseamnă că tema va fi una destul prezentă în dezbaterile electorale și în discuțiile din perioada de campanie. Sărăcia, partea economică, deși am ieșit din faza inflației acute de acum doi ani de zile, din criza energetică, dar totuși impactul se simte. Această temă bunăstării și a sărăciei, a veniturilor populației, care nu a dispărut din campaniile electorale, va fi prezentă destul de mult și-n această perioadă. Vor fi și decupări sectoriale pe alocuri, se va vorbi despre infrastructură că nu a fost suficientă. Agricultură, mai ales, că a fost iarăși un an destul de secetos în multe regiuni ale țării. Se va vorbi și despre emigrare. Da, oamenii pleacă din Republica Moldova de 30 de ani, dar iarăși această tema este pedalată de concurenții electorali, în special în ajun de alegeri”, a adăugat Vadim Pistrinciuc.
,,Vom avea o varietate foarte mare de teme. Unele dintre ele au fost deja anunțate, cum ar fi de exemplu creditarea externă a Republicii Moldova, crearea de situații de risc în legătură cu războiul, așa-numita militarizare a Republicii Moldova și relația cu NATO, dar și teme sociale care interesează pe cetățenii simpli, în sensul creșterii prețurilor, posibilității de instabilitate pe piața monetară, prețurile mari la imobile în Republica Moldova, adică niște teme generice care nici de cum nu țin de atribuțiile președintelui statului, dar tradițional oamenii așteaptă soluții de la președinte pe toate aspectele, nu doar pe acele care este indicat să le facă. În acest sens, cel mai probabil, că vom avea aceleași teme pe care le avem de fiecare dată. În plus teme targhetate pe rusofobie, pe război, dar și pe capacitatea guvernării, lovind mai mult în partidul de guvernare decât în președintele actual de a face față provocărilor economice și de altă natură. Dacă să vorbim de partidele de dreapta, am putea avea și situații inverse în care să se acuze faptul că trebuia făcuți pași mai serioși de apropierea de NATO, de asigurarea securității naționale, de finalizare a pașilor legați de integrare europeană, mai exact fiecare până la urmă își va ține linia de partid, dar nu cred că vor fi niște alegeri cu o temă sau două evidențiate, cum au fost cele anterioare, de exemplu, în SUA, unde tematici, precum asigurările medicale și dreptul la avort au dominat discursul. La noi va fi o campanie foarte generalistă și mai mult o campanie care va depăși atribuțiile unui președinte de stat în condițiile unei republici parlamentare ca în Republica Moldova”, a completat expertul în politici publice și securitate al comunității WatchDog.md, Andrei Curăraru.
Pe banii Kremlinului
Andrei Curăraru subliniază că oligarhul fugar Ilan Șor planifică coruperea electoratului prin diverse scheme, prorusul fiind în momentul de față liderul Blocului Victorie/ Pobeda care este în vizorul structurilor judiciare moldovene din cauza suspiciunilor de finanțare ilegală, inclusiv prin intermediul băncii comerciale ,,Promsvyazbank” din Rusia, aflată sub sancțiuni internaționale.
,,Se implimentează parțial această schemă de plăți, așa-numite sociale în Găgăuzia, adică categoriile defavorizate primesc aproape 2000 de lei pentru a-i ajuta potrivit versiunii oficiale, dar potrivit versiunii neoficiale pentru a vota într-un fel mai potrivit pentru autoritățile regionale la următoarele alegeri. Aceasta campanie este mediatizată inclusiv, de comentatorii automatizați, boți și se vorbește, inclusiv despre extinderea ei, este și un fel de mișcare de PR pentru a asigura că mai multe lume va dori acești bani și va merge la ideea de a vota într-un fel pentru a beneficia de anumite plăți sau sporuri la pensii și salarii. În al doilea rând se vorbește despre 250 de milioane de dolari investiți în infrastructură pe care ar trebui să le realizeze Șor împreună cu ONG-ul Eurasia care este condus de un fost contabil de-al său. Un al treilea aspect pe care tot deja îl vedem în realizare este faptul că Șor a promis 50.000 de ambasadori ai valorilor euroasiatice. Cel mai probabil implementarea acestei scheme are loc prin trimiterea tinerilor la tabere de vară în Federația Rusă. Vedem că același ONG Eurasia realizează acest fapt într-o regiune la 200 de km de Crimeea, unde încă există riscuri de atacuri cu dronă. Tinerii, în special vorbitori de limba rusă din Republica Moldova, sunt trimiși acolo și îndoctrinați pentru a deveni agenți de influență într-un fel în această campanie electorală. Vedem o publicitate masivă pe platformele sociale pentru ca oamenii să aplice la aceste proiecte și să se alăture mișcării Victorie/ Pobeda. În acest sens cred că vom vedea anumite inovații mai aproape de alegeri, dar vedem această strategie în proces de conturare privind coruperea electorală, influență a liderilor locali, primari, președinți de raioane, dar și influențarea tinerilor pe care să-i utilizeze eventual în protestele despre care ne-au avertizat Guvernele Canadei, SUA și a Marii Britanii”, a mai menționat expertul.
Protestele antiguvernamentale ar putea avea loc sub diferite pretexte în timpul campaniei electorale, unul fiind legat de faptul dacă nu va fi înregistrat Vasile Bolea, candidatul Blocului Victorie/ Pobeda, participarea blocului politic la alegerile prezidențiale și referendum fiind interzisă recent de membrii CEC.
,,Un motiv bun este refuzul înregistrării candidatului Bolea. După care ar putea să urmeze dacă nu imediat, mai aproape de însuși procesul electoral, anumite proteste. Este clar că mai există anumite căi de atac asupra deciziilor respective, dar și posibilitatea înaintării candidatului și înregistrării partidelor separat nu ca și Blocul Victorie/ Pobeda, dar cu acele semne distinctive ale blocului ca și participant la referendum. Cred că pentru forțele proruse este bine să fie și un val de proteste, de exemplu, catalizat de acest refuz de înregistrare sau eventuală eliminare a altor candidați care ar comite nereguli, dar în special după alegeri contestând legalitatea, valabilitatea rezultatelor și promovând cumva ideea că alegerile au fost fraudate și că fraudarea a avut loc masiv și că nu putem să avem încredere nici în rezultatele alegerilor prezidențiale, dar nici în referendum”, a conchis Andrei Curăraru.
Iar pentru promovarea falsurilor, a propagandei, a coruperii alegătorilor sau a organizării manifestațiilor se vor cheltui sume colosale de bani, acestea venind pe diferite căi din Rusia, afirmă directorul IPIS, Vadim Pistrinciuc.
,,Doar pentru o săptămână am văzut un raport privind cheltuielile. Într-o săptămână, un canal de acesta a cheltuit peste 50.000 de dolari pentru publicități pe toate platformele. Deci, vă dați seama, sumele de bani sunt colosale și în mod evident că ele vin și din afara țării, deci asta este un fenomen, nu este primul pentru noi. Rețelele sociale se folosesc acum la greu pentru a influența rezultatele alegerilor și în alte țări. Dar pentru noi este dificil când încă nu avem mecanisme sau metode de a reglementa acest proces. Nu cred că le are vreo țară și nu cred că, și autoritățile electorale au prea multă experiență ca să poată să intervină în acest domeniu. Iar în ultimul an au fost foarte multe tentative de a intra cu bani în țară, deci sigur, multe au fost oprite de Poliția de Frontieră, de alte instituții ale statului, dar cu siguranță că mulți au trecut. Ne aducem aminte și de operațiunea așa- zisă ,,Cărăușii”, când la aeroport a fost identificat un grup de doamne plătite să aducă bani cash în țară. Au fost și încercări de a introduce bani în țară prin diferite mijloace electronice non-bancare, precum criptovalută. Evident, nimeni nici nu ascunde asta. Dacă vă uitați la exponenții fostului Partid Șor (n.r.-Blocul Victorie/ Pobeda), ei nici nu ascund acest lucru. Ei spun că aduc bani să ajute oamenii. În realitate, acești bani se folosesc pentru coruperea alegătorilor și cine știe pentru care încă candidați pentru că sunt foarte mulți, într-adevăr”, a punctat Vadim Pistrinciuc.