Afacere cu aur dulce pe banii UE la Talmaza, Ştefan Vodă

FOTO undp.org

Şi-a început afacerea de la un roi de albine prins din întâmplare, iar acum are zeci de stupi pe lângă casă şi se bucură de profituri tot mai mari. Este istoria lui Ion Rău, un tânăr din Talmaza, Ştefan Vodă, care şi-a făcut un adevărat regat al mierii după ce a beneficiat de un grant din partea Uniunii Europene.

Ion a sperat mereu să îşi deschidă o afacere în satul lui de baştină, ca să muncească acasă, alături de soţie şi cei trei copii. Şi-a îndeplinit visul după ce a participat la un concurs de granturi finanţat de Uniunea Europeană prin intermediul Programului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.

Cu banii obţinuţi, peste 9.400 de euro, a cumpărat o sută de stupi, o centrifugă de stors mierea şi alte utilaje. Şi dacă la început avea un singur roi de albine, acum prisaca e de nerecunoscut. Stupii coloraţi în nuanţe pastelate adăpostesc peste 130 de familii de albine - toată averea zumzăitoare a familiei.

A învăţat cum să îşi administreze afacerea pe parcursul celor 14 luni în care a beneficiat de serviciile unui consultant personal, angajat în cadrul proiectului. Cu ajutorul aceluiaşi specialist a însuşit şi regulile de bază ale gestionării afacerii. Ca să dezvolte constant afacerea, învaţă încontinuu, iar soluţiile le găseşte pe Internet. 

„Studiez mult şi, astfel, lumea albinelor devine tot mai clară pentru mine”, spune bărbatul. Totuşi, îi sfătuieşte pe cei care vor să se ocupe de producerea de miere să facă un stagiu la o prisacă şi să „fure” din meserie, chiar dacă asta ar presupune o lună sau două de voluntariat.

„Am încercat mai multe afaceri, dar în albinărit m-am regăsit pe deplin. Îmi place mult această meserie şi am înţeles deja că îşi merită pe deplin investiţiile de timp şi bani”, povesteşte Ion.

„Pentru noi, afacerea înseamnă să fim acasă, alături de copii”

În toate eforturile soţia îi este alături, iar în câteva săptămâni, timp în care a căpătat imunitate la înţepături, aceasta a ajuns şefă la prisacă. Pentru Veronica Rău afacerea înseamnă, în primul rând, posibilitatea de a ţine familia la un loc. „Nu mai suntem nevoiţi să ne gândim la munca peste hotare. Putem lucra acasă. Vedem cum cresc copiii şi asta e cel mai important”.

E drum lung până când mierea ajunge în borcane, astfel încât apicultorii petrec uneori şi 14 ore pe zi printre albine. Vara efortul e mai mare, dar lucrul nu se termină nici în perioada rece, când trebuie să aibă grijă să fie rezerve suficiente de hrană sau să nu intre vreo rozătoare în stup.

Tot ce obţin e sută la sută natural. Mierea o scot de câteva  ori pe an şi o vând preponderent la Chişinău, iar la comercializare îi ajută Nicolae, fratele lui Ion. 

Acum lucrează la amenajarea camerei de extragere – o încăpere specială unde mierea este scoasă din faguri şi depozitată în vase. Aici munceşte Nadejda, prima angajată la prisaca soţilor Rău.

„Nu avem nevoie să muncim în altă parte”

La un an după ce şi-au extins afacerea, au înţeles deja că vânzarea de miere le poate asigura un trai decent. „De când am mărit prisaca nu avem nevoie să muncim în altă parte. Ne descurcăm cu ce câştigăm acasă. E o afacere inteligentă care ne aduce şi profit, şi împlinire sufletească”, spune antreprenorul.

Şi pentru că lucrurile merg strună, se gândesc să îşi lărgească business-ul, să mai angajeze oameni sau să practice pastoralul. Asta ar însemna să transporte stupii de la un cules la altul în zone unde sunt plante în floare. Un alt vis e să îşi deschidă un atelier de tâmplărie pe lângă casă. Astfel, iarna, când e mai puţin de lucru la prisacă, ar putea meşteri stupi pentru gospodăria lor şi pentru vânzare.

Cei doi soţi sunt siguri că afacerea lor e cu bătaie lungă, deoarece consumul de miere creşte constant, mai ales la oraş. Iar ca să estimeze cât de bogat va fi anul, nu au nevoie să aştepte până în toamnă, ci doar până la prima extragere de miere, când aurul dulce e pus în borcane şi transportat la piaţă sau magazin.

Ion Rău este unul din cei peste 70 de tineri de pe ambele maluri ale râului Nistru care au obţinut granturi europene în valoare de până la 13.500 de euro pentru a-şi crea sau dezvolta o afacere. Unul din avantajele proiectului este, potrivit bărbatului, faptul că a avut ocazia să cunoască mai mulţi tineri antreprenori cu afaceri similare, inclusiv în stânga Nistrului.

„M-a impresionat experienţa Nataliei Porhun, care are o afacere cu miere în stânga Nistrului. Ea are şi o rasă de albine care este mai rar întâlnită. Cu timpul, aş vrea să cumpăr câteva familii de la ea, ca să le aduc la Ştefan Vodă”, spune Ion Rău.

Programul  finanţat de Uniunea Europeană „Susţinerea măsurilor de promovare a încrederii”, realizat de PNUD, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii ambelor maluri ale râului Nistru prin implicarea reprezentanţilor mediului de afaceri, ai societăţii civile şi autorităţilor locale în proiecte comune de dezvoltare a afacerilor şi infrastructurii sociale.