Exclusiv A câștigat Rusia războiul hibrid în Republica Moldova? Analist: „în aceeași măsură în care propaganda rusă a învins în România”

„Putem vorbi despre un câștig al propagandei ruse în Republica Moldova în aceeași măsură în care putem vorbi despre un câștig al acesteia în România sau în oricare alt stat din UE”, spune analistul Cătălin Done. El este optimist moderat cu privire la parcursul pro-european al Republicii Moldova.

Războiul hibrid al Rusiei în Republica Moldova continuă. FOTO: Octav Ganea

Într-o zi decisivă pentru viitorul politic al Republicii Moldova, cetățenii au mers la urne astăzi, 28 septembrie 2025, pentru a-și alege noul Parlament, cu mandat pe patru ani. În joc se află nu doar componența legislativului, ci și direcția geostrategică a țării: dacă Moldova va continua pe traiectoria europeană sau dacă opoziția pro-rusă va reuși să recâștige teren.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea de guvernământ pro-europeană condusă de Maia Sandu, a plecat în aceste alegeri cu speranța de a-și menține majoritatea pentru a continua reformele și aspirația de aderare la Uniunea Europeană. PAS a avut de luptat cu Blocul Patriotic pro-rus și alte forțe de opoziție care critică politicele economice, costurile de trai și ritmul schimbărilor.

După numărarea a 99% din voturi, PAS a reușit să obțină majoritatea necesară pentru a guverna singur.

„Adevărul” a discutat cu Cătălin Done, analist de securitate și vicepreședinte al ESGA România (Experts for Security and Global Affairs Association – Asociația Experților în Securitate și Afaceri Globale), despre cine a câștigat războiul hibrid pornit de Rusia împotriva Republicii Moldova, desfășurarea alegerilor și viitorul european al țării.

„Nu sunt motive de anulare a alegerilor”

Ați fost în Republica Moldova în ziua alegerilor. Cum vi s-a părut că s-a desfășurat scrutinul? Au fost incidente deosebite?

În mod clar, scrutinul de astăzi s-a desfășurat sub o presiune uriașă. Atât tabăra pro-europeană cât și tabăra pro-rusă au simțit această presiune. Pentru că presiunea a venit atât din partea factorilor externi, și aici nu mă tem să numesc Federația Rusă, pentru că am văzut incidentele de astăzi, din ziua votului, cât și o presiune socială foarte mare, pentru că, pe bună dreptate, cetățenii Republicii Moldova au așteptări foarte mari de la viitorul Parlament, au așteptări de prosperitate, așteaptă ca tranziția spre democrație să se finalizeze odată pentru Republica Moldova și lucrurile să intre pe un făgaș normal.

Aș atrage atenția supra evenimentelor mai puțin favorabile procesului democratic și anume toate aceste amenințări cu bombă în secțiile de votare atât din țară cât și din diaspora pentru că ele, sigur, în mod categoric au umbrit procesul electoral și au avut drept scop pe de-o parte vicierea procesului electoral, iar pe de altă parte o încercare de a contesta, într-un fel sau altul, legalitatea procesului electoral. Dar cu toate acestea, așa cum au putut observa și observatorii internaționali, procesul electoral s-a desfășurat în bune condiții, chiar și cu aceste presiuni asupra autorităților de la Chișinău.

Ar fi posibilă o anulăre a votului, cum s-a întâmplat în România?

Din punctul meu de vedere, nu. Pentru că am să vă dau un exemplu este cumva puțin de-a râsul plânsul lucrul acesta, liderul socialiștilor Igor Dodon, deși clamează victoria Blocului Patrioților, îndeamnă lumea la proteste. Cumva dumnealui invită lumea să protesteze împotriva victoriei pe care o clamează. Sigur, este extrem de prematur să vorbim despre învinși și câștigători, pentru că procesul de numărare a voturilor este abia la început, dar în mod categoric, lupta pentru primul loc se va da între partidul de guvernământ, PAS și Blocul patrioților, format din forțele pro-ruse.

În spațiul public s-au vehiculat tot felul de scenarii negre, inclusiv o intervenție militară a Rusiei în caz de o presupusă fraudare a alegerilor. Credeți că există riscul ăsta?

Evident, riscul întotdeauna există și am văzut faptul că Federația Rusă nu duce lipsă de inspirație atunci când vine vorba de influențarea proceselor democratice din fostele republici sovietice. Însă pot să vă spun că astăzi procesul electoral a fost organizat într-un mod impecabil de către autoritățile guvernamentale și mai mult decât atât forțele de ordine și-au făcut treaba. Am văzut o mobilizare impresionantă atât pe aeroportul de la Chișinău cât și pe străzile din Republica Moldova. Am văzut o organizare exemplară în secțiile de votare, am văzut modul în care autoritățile au protejat votul cetățeanului, ori din acest punct de vedere pot spune că autoritățile Republicii Moldova au trecut acest test al anduranței în ziua votului.

Tinerii, lebăda neagră a alegerilor

Unele sondaje arătau că, cu puțin înainte de ziua votului, aproximativ 40% din electorat era nehotărât. Și vreau să vă întreb dacă în această ultimă zi a apărut o așa zisă lebădă neagră care cumva se încline balanța spre una sau alta dintre tabere?

Dacă analizăm prezența la vot, vom observa un lucru. Tinerii, aici mă refer la cei cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, au reprezentat astăzi, în ziua votului, aproximativ 26-27 de procente. Tinerii sunt mai predispuși către o orientare pro-europeană, dar problema este absenteismul. Dacă aceștia ar participa în număr mai mare, sigur forțele pro-europene s-ar consolida.

Apoi, segmentul de vârstă 36-55 de ani este o categorie extrem de indecisă care poate influența în mod categoric votul. Este un electorat extrem de volatil si extrem de indecis, pentru că o parte este orientata spre stabilitate, uneori chiar cu valențe pro-ruse. O altă parte, însemnată din ponderea activă în economia Republicii Moldova și în urbanizare, este un electorat urban pro-european, dar în același timp este segmentul care înclină balanța, care asigură balansul forțelor politice și adesea este cel care decide rezultatul.

Dacă ar fi să mă uit la ce s-a întâmplat doar în capitală, doar în Chișinău, voi putea spune că în ultima parte a zilei, în ultimele, să spunem, 4-5 ore de vot, pur și simplu acest electorat s-a mobilizat masiv la urne și prezenta a crescut. Este greu de spus dacă aceste electorat reprezintă lebăda neagră din alegerile moldovenești sau dacă va influența într-un fel sau altul în mod decisiv. Dar, sigur, este un electorat, repet, extrem de volatil și care adesea, sancționează extrem de drastic și într-o parte și într-alta prin votul pe care îl dau. Aș face comparația între acest electorat și electoratul USR.

S-a vorbit mult la referendumul de anul trecut despre importanța diasporei. Și vreau să vă întreb, dacă a ieșit la vot masiv și cu cine credeți că a votat diaspora de data aceasta?

Este greu de spus. Diaspora întotdeauna a votat în majoritate cu forțele pro-europene, în mod categoric. Prezența este una foarte ridicată și de această dată în rândul diasporei. 52% prezență la nivelul electoratului în Republica Moldova indică o mobilizare exemplară. Diaspora joacă un rol extrem de important pentru că este practic o parte însemnată din motorul economiei Republicii Moldova, are aspirații de prosperitate și de libertate și acasă, nu doar în țările în care își duce traiul. Și sigur că văd în mod diferit realitățile. De altfel, în ultima perioadă a campaniei electorale, să știți că diaspora, la fel ca în România, a fost demonizată de anumiți actori politici. În alte dăți, în alte tururi de scrutin, politicienii din Republica Moldova își permiteau să spună că diaspora nu ar trebui să aibă dreptul să voteze.

Dar iată că și de această dată diaspora Republicii Moldova este una extrem de activă pentru că ea a înțeles practic că astăzi s-a dat un test, un test de democrație, s-a dat un test pentru libertatea și, sigur, parcursul democratic al Republicii Moldova și, indiferent de opțiunile politice ale electoratului, trebuie spus un lucru, electoratul, cetățenii, au legitimat în mod categoric noul parlament ce urmează a se forma la Chișinău.

„Fenomenul care dă fiori reci Moscovei”

Putem să anticipăm un anumit rezultat bazându-ne pe această prezență masivă la vot?

Nu, este dificil. Așa cum v-am spus, avem un segment de electorat extrem de indecis și extrem de colorat, să spunem așa, din punct de vedere ideologic și al preferințelor electorale. Deci este foarte greu, aproape imposibil să facem o proiecție în momentul de față a rezultatelor votului.

Dar aș atrage atenția asupra unui aspect extrem de important referitor la acest lucru. Prezența la vot în stânga Nistrului, în teritoriul controlat de autoritățile separatiste, este una extrem de scăzută, puțin peste 12.000 de votanți. Lucrul acesta ne poate indica un lucru, și anume faptul că vedem o reorientare, o mai mică motivație de a influența politica de la Chișinău din partea teritoriului separatist. Și lucrul acesta, sigur, din punctul meu de vedere, naște extrem de multe suspiciuni și dă fiori reci Moscovei.

Acum, practic, ar fi posibile două scenarii majore și anume: obține PAS majoritatea și conduce țara pe drumul european; respectiv, PAS nu obține majoritatea. Și aici vreau să vă întreb: poate PAS să facă alianțe care să-i asigure această majoritate?

Din punctul meu de vedere orice este posibil. Și trebuie spus că în momentul de față, cred că după ce vom avea rezultatele finale ale scrutinului parlamentar, vom vedea dacă liderii Partidului Acțiune și Solidaritate sunt cu adevărat oameni de stat. Pentru că oamenii stat nu guvernează în vremuri favorabile, ci în vremurile nefavorabile și sunt capabili să genereze acele majorități și acel suport politic și social necesar pentru o orientare a țării. Lucru care mă aștept să se întâmple și, practic, dacă vreți, doamna președinte Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate abia acum vor da adevăratul test al democrației, pentru că vor trebui să dovedească că sunt cu adevărat oameni de stat și sunt capabili să genereze un consens politic și social la nivelul întregii țări, care pe de-o parte să păstreze vectorul pro-european activ, iar pe de altă parte să reducă această polarizare socială creată în Republica Moldova în ultima perioadă, pe de-o parte de războiul din Ucraina, războiul hibrid la care Republica Moldova a fost supusă și, sigur, de teama oamenilor că nu vor putea duce un trai decent în viitor. Și atunci va trebui ca această polarizare să fie redusă și să se creeze din nou cadrul firesc al unui contract social între cetățean și stat care să-i ofere cetățeanului Republicii Moldova încrederea că statul lucrează în folosul său.

A câștigat Rusia războiul hibrid?

S-a vorbit foarte mult în cadrul acestor alegeri de război hibrid al Rusiei împotriva Republicii Moldova. Putem acum să punem dacă a câștigat sau a pierdut Rusia?

În primul rând, trebuie spus faptul că acest război hibrid a cuprins un element extrem de important, și anume elementul cultural, pentru că Federația Rusă s-a folosit extrem de mult de Biserica Ortodoxă pentru a influența campania electorală și rezultatul scrutinului parlamentar. Mai mult decât atât, vă pot spune faptul că mesajul principal al propagandei pro-ruse a fost ca cetățenii Republicii Moldova să acorde un vot de blam Europei homosexualilor. Drepturile comunității LGBT au fost din nou laitmotivul campaniei electorale. Teama aceasta de, hai să-l numim, multiculturalism, deși Republica Moldova este un stat multicultural și multietnic, a prins în continuare la un anumit segment important de public.

În cadrul războiul hibrid, au existat măsuri de contracarare din partea autorităților de la Chișinău și aceste lucruri s-au văzut. Au avut loc arestări, au avut loc descinderi și nu doar în Republica Moldova, ci și în state ale Uniunii Europene, inclusiv în România, cooperarea polițienească și cooperarea între serviciile de informații din Republica Moldova și cele din Uniunea Europeană a fost una impecabilă. Am văzut modul hotărât în care autoritățile de la Chișinău au răspuns acestui atac și acestor amenințări și atunci, sigur, putem vorbi despre un câștig al propagandei ruse în Republica Moldova în aceeași măsură în care putem vorbi despre un câștig al propagandei ruse în România sau în oricare alt stat din Uniunea Europeană. Este greu de spus, dar trebuie apreciat și felicitat modul în care autoritățile de la Chișinău au avut curajul să lupte cu aceste atacuri.

„Sunt moderat optimist cu privire la parcursul pro-european al Republicii Moldova”

Credeți că luni vom fi martorii unor mișcări masive de protest?

Autoritățile au anunțat că dețin informații conform cărora există în mediul online o mobilizare a cetățenilor. De altfel, astăzi Inspectoratul de Poliție a avertizat că deține informații că s-ar pregăti proteste care să genereze o dezordine socială, să genereze o anumită teamă în rândul populației. Este greu de spus, de altfel am văzut modul în care, repet, domnul Igor Dodon, deși clama victoria în alegeri, invita susținătorii Blocului Patriotic să se alăture acestor proteste. Chiar dacă ele vor exista, cred că autoritățile vor face față și nu vor permite crearea unei dezordini sociale.

Înțeleg că până acum informațiile care sunt disponibile nu vă permit să faceți o estimare, dar vreau să vă întreb, sunteți mai degrabă optimist sau mai degrabă pesimist legat de parcursul european al Moldovei?

Eu sunt optimist în ceea ce privește parcursul european al Republicii Moldova, pentru că, indiferent de rezultatul acestor alegeri, eu nu cred că Uniunea Europeană și partenerii occidentali ai Republicii Moldova vor abandona țara. De altfel, v-aș aduce aminte de faptul că Republica Moldova a mai trecut printr-un episod haide să spunem așa eurosceptic în președinția lui Igor Dodon. Deși atunci integrarea europeană nu a fost pusă pe pauză, dar cumva a fost frânată, totuși partenerii occidentali, europeni ai Republicii Moldova nu au abandonat țara, dimpotrivă. Am fost martori ai investițiilor directe, sigur, sub auspiciile anumitor condiționalități. România, de altfel, indiferent de rezultatul alegerilor, va continua să sprijine cetățenii. Vorbim de aproape 1.200.000 de cetățeni români în Republica Moldova. Deci eu sunt, haideți să spunem, moderat optimist cu privire la parcursul pro-european al Republicii Moldova, deși sper că mâine sau poimâine această moderație să fie spulberată și să fiu optimist în adevăratul sens al cuvântului.