Xenofobia şi extremismul pun în pericol unitatea Italiei

Intenţiile secesioniste ale Nordului şi antipatia tot mai mare faţă de străini vor da bătăi de cap viitorului Cabinet Berlusconi Succesul neaşteptat al Ligii Nordului la recentele

Intenţiile secesioniste ale Nordului şi antipatia tot mai mare faţă de străini vor da bătăi de cap viitorului Cabinet Berlusconi

Succesul neaşteptat al Ligii Nordului la recentele alegeri legislative din Italia, alături de cel al partidului Mişcarea pentru Autonomia Siciliei, va constrânge viitorul guvern de la Roma să ia în considerare pretenţiile separatiste ale celor două formaţiuni. De asemenea, există deja semnale ale unei schimbări majore de atitudine în privinţa cetăţenilor străini aflaţi pe teritoriul Peninsulei, iar viitorul ministru de interne a preconizat "măsuri specifice" împotriva românilor.

"Este o revenire în forţă a partidului Liga Nordului, care îi va cere lui Berlusconi responsabilităţi şi ministere importante şi va insista pe trei teme: federalismul, imigraţia şi chestiunile europene", aprecia politologul francez Marc Lazar, imediat după ce rezultatele scrutinului din 13-14 aprilie au arătat că partidul condus de Umberto Bossi a obţinut o neaşteptată cotă de 8% la legislative.

Într-adevăr, în ciuda asigurărilor de (viitoare) bună convieţuire în calitate de principali aliaţi la guvernare, Liga Nordului nu se anunţă un partener prea comod pentru "Il Cavaliere" şi formaţiunea condusă de acesta, "Il Popolo della Liberta".

Născută printr-un Act Constitutiv care a reunit mai multe formaţiuni autonomiste, în noiembrie 1989, Liga s-a confirmat, în anii următori, ca una dintre forţele politice semnificative din nordul Italiei, impunându-şi discursul ostil unităţii italiene şi propovăduind o reformă federalistă.

Teorii geografico-rasiale

Un prim demers separatist care a purtat semnătura Ligii s-a concretizat, în septembrie 1996, cu "Declaraţia de independenţă a Padaniei" (zona care cuprinde regiunile din nordul şi estul Italiei, inclusiv Veneţia).

Dezmembrarea Italiei a fost cerută din motive economice, dar deopotrivă identitare şi rasiale. Publicaţia oficială a Ligii Nordului, "Quaderni padani", a produs din abundenţă, în acea perioadă, texte pseudoştiinţifice care încercau să demonstreze că populaţia din Nordul Italiei are rădăcini în civilizaţia celţilor (deci este "muncitoare şi responsabilă"), în timp ce locuitorii din Sud, de origine latină, sunt "leneşi şi hoţi".

Odată cu "naşterea Padaniei", proaspăta "naţiune" a fost dotată, de către "leghişti", cu instituţii şi simboluri proprii unui stat: un guvern (numit "Guvernul-Soare"), o Constituţie, un imn naţional şi chiar un steag.

De asemenea, a fost fondată "Garda Naţională Padană", compusă din 3.000 de voluntari, îmbrăcaţi în cămăşi verzi, pregătiţi în orice moment "să îşi apere patria". Grupaţi în brigăzi, numite "Leul", "Vipera" ş.a.m.d., şi înarmaţi, aceştia au lansat, de-a lungul anilor, atacuri dure la adresa imigranţilor, a prostituatelor, a homosexualilor şi a drogaţilor.

Dar mai ales la adresa "sudiştilor". "Uzine din Padania, nu angajaţi muncitori din Sud!" sau "Haide, Etna, haide Vezuviu, acoperiţi-i cu lavă pe toţi leneşii din Sud!" sunt doar câteva dintre lozincile preferate ale "cămăşilor verzi". Conform declaraţiilor lui Bossi, "Garda" constituie nucleul viitoarei armate a Padaniei, în cazul în care această regiune îşi va dobândi independenţa.

Crearea unor instituţii paralele

Liga a intrat apoi într-o fază de "pragmatism politic", după cum au apreciat analiştii, temperându-şi revendicările secesioniste. Această "moderare oficială" a permis formaţiunii politice accederea la putere pe timpul celor două guvernări Berlusconi, în perioada 2001-2006, la care se adaugă recentul succes electoral. Cu o cotă de peste 8%, Liga Nordului este, ca pondere, a treia formaţiune politică din parlamentul şi viitorul guvern italian.

Totuşi, în ciuda unei aparente "normalităţi", ea nu a ezitat să recurgă la politica "instituţiilor paralele". În 1996, a creat "Parlamentul padan", devenit "Adunarea padană" pe timpul guvernărilor Berlusconi.

La sfârşitul lui 2007, "legislativul" padan a inaugurat o Fundaţie culturală pentru promovarea liniei secesioniste, avându-l ca preşedinte pe europarlamentarul Mario Borghezio. Recent, el a aplaudat independenţa Kosovo, declarând că aceasta constituie un precedent favorabil pentru viitorul Padaniei.

Imigraţia, calul de bătaie al viitorului guvern

La puţin timp după ce a fost declarat învingător al scrutinului din 13-14 aprilie, Silvio Berlusconi a promis măsuri dure împotriva infracţionalităţii şi imigraţiei ilegale. "Una dintre priorităţi va fi închiderea frontierelor şi suplimentarea taberelor pentru identificarea cetăţenilor străini care nu au locuri de muncă şi sunt forţati să comită infracţiuni", a declarat "Il Cavaliere", secondat de Bossi, care susţine că în curând trebuie adoptată o nouă lege privind imigraţia. "Cetăţenii vor ca această ţară să rămână a lor.

Nu vrem imigranţi ilegali fără locuri de muncă, care nu fac nimic", a subliniat el. Analiştii sunt de părere că această atitudine protecţionistă a Ligii Nordului ar putea împiedica eforturile lui Berlusconi de a impune reformele în vederea relansării economiei.

Într-o rezoluţie adoptată în luna martie de către instituţia paralelă "Parlamentul Nordului", au fost stipulate mai multe prevederi "indispensabile pentru Padania", cum ar fi acordarea puterii de a expulza cetăţeni străini primarilor italieni, interzicerea căsătoriilor între străini în absenţa permisului de rezidenţă ori obligativitatea ca în moschei să fie folosită limba italiană.

Roberto Calderolli, un fost ministru al Ligii din timpul mandatului Berlusconi, a declarat recent că, în decurs de două luni de la preluarea actualului mandat, se va da un răspuns clar pe tema securităţii şi a imigraţiei ilegale, urmând ca un proiect de lege în acest sens să fie elaborat până la sfârşitul lunii mai.

Măsuri specifice împotriva românilor

Viitorul ministru de interne din Cabinetul Berlusconi, Roberto Maroni, membru marcant al Ligii Nordului, a sugerat, într-un interviu acordat cotidianului "Corriere della sera", că împotriva imigranţilor români ar putea fi luate măsuri specifice, în condiţiile în care chiar zilele trecute au avut loc două violuri, autorul unuia dintre ele fiind român.

"Trebuie să găsim o soluţie pentru ei (pentru români - n. red.), cu o măsură ad-hoc, pentru că sunt membri UE", a declarat Maroni, reproşând Guvernului Prodi că nu a "impus barierele necesare" în ceea ce priveşte sosirea românilor în Italia, după aderarea României la UE, în ianuarie 2007.

Liga se înţelege bine cu Sudul în privinţa autonomiei

"Războiul" Nord-Sud a avut (şi) momente de temperare, bine alese din punct de vedere electoral. Unul dintre acestea l-au constituit alegerile din 2006 când, pentru prima dată, Liga s-a deschis către forţele politice secesioniste din Sud. A fost semnat, astfel, un acord cu Mişcarea pentru Autonomia Siciliei (MPA), condusă de eurodeputatul Raffaele Lombardo, personaj politic controversat, bănuit a fi un apropiat al Mafiei.

La recentele alegeri, Lombardo a câştigat, cu peste 60% din voturi, postul de preşedinte al Regiunii Sicilia, iar MPA, graţie scorului general obţinut, va intra la guvernare. În afară de MPA, în Sicilia mai este activă şi gruparea separatistă "Movimento per l'Independenza della Sicilia", a cărei politică este centrată pe două principii: autodeterminare şi independenţă.

Padania, motorul economic al Italiei

Pretenţiile Ligii de a rupe Nordul de restul Peninsulei au ca bază puternice motivaţii financiare. Statisticile economice arată că, în timp ce Italia se află în pragul recesiunii, "Padania" afişează performanţe economice de invidiat. În 2007, oraşe precum Treviso, Veneţia, Verona sau Vicenza (care au avut de înfruntat acerba concurenţă asiatică) au bătut toate recordurile la export, contribuind la reducerea deficitului comercial al ţării.

Într-o Italie în plină criză, regiunea Nord-Est joacă, mai mult ca niciodată, rolul de motor economic, sunt de părere specialiştii. La Treviso, fieful Ligii Nordului şi "plămânul economic" al regiunii Veneţia, băncile elveţiene înfloresc în speranţa de a capta averile noilor afacerişti de succes.

Oraşul numără o firmă la şapte locuitori, un record în Italia, în regiune aflându-şi cartierul general "monştri" precum De Longhi, Electrolux, Ray Ban sau Benetton. În 2006, "Padania" a exportat cât Finlanda, iar oraşul Treviso, cât un sfert din Grecia, sectoarele de vârf fiind electromecanica şi industria uşoară.

Activitatea aeroporturilor din Veneţia sau Verona se desfăşoară la turaţie maximă, iar rata şomajului este sub 3%. În aceste condiţii, nu este de mirare că micii şi marii întreprinzători au fost sensibili la promisiunile lui Berlusconi de a reduce presiunea fiscală sau la discursul Ligii, care garantează siguranţa necesară unui climat propice afacerilor şi lipsit de interferenţe "străine".

Pentru "padani", imigranţii reprezintă un pericol ce le ameninţă ascensiunea socială. La recentele alegeri, ei s-au lăsat cuceriţi de promisiunile lui Umberto Bossi referitoare la "federalismul fiscal", preşedintele Ligii argumentând că "este de neconceput ca toţi banii proveniţi din impozitele plătite de Nord să aterizeze la Roma".

Românii din Italia, nemulţumiţi de rezultatul alegerilor

Noul spectru politic creat după ce Silvio Berlusconi urmează să devină pentru a treia oară prim-ministru îi nemulţumeşte pe conaţionalii noştri aflaţi în Peninsulă. (Anca Mihai, Cristian Gaiţă, Italia)

Torino

"Nu sunt optimistă în privinţa viitorului"

Copăceanu Gabriela, 40 ani: "Situaţia românilor se va înrăutăţi după alegerile de anul acesta. Berlusconi e mână în mână cu Liga Nord şi împreună vor înăspri condiţiile de viaţă ale imigranţilor. Nu sunt deloc optimistă în ceea ce priveşte viitorul, cu atât mai mult cu cât românii nu se susţin între ei."

Milano

"Bossi se va pune pe imigranţi"

Cristian Adomniţei, 42 ani: "Nici nu vreau să mă gândesc la ce va fi. Bossi se va pune pe imigranţi, că de acolo scoate el voturi. Eu sunt în Italia din 1993 şi de fiecare dată când a fost la putere a făcut rău imigranţilor".
Alin Neacşu, 30 ani: "Sincer, nu mă interesează. Eu mai stau doi-trei ani şi mă întroc în România. Să facă ce vor. Dacă nu-mi pasă de români? Îmi pasă, dar ce să le fac? Am şi eu o familie, trebuie să-mi văd de ale mele mai întâi".

Roma

"Nu e bine cu niciunul dintre ei"

Liviu Pintea (28 ani): "Eu nu am votat, dar ştiu că nu este bine cu niciunul dintre ei. Italia nu mai este ceea ce a fost. Salariile sunt mici, preţurile - mari iar Berlusconi are o problemă cu străinii. După ce strâng nişte bani mă întorc acasă."

Marian Secu, 30 ani: "Cred că italienii nu sunt împotriva emigranţilor, dar s-au săturat de crime şi hoţii. Berlusconi vrea să facă ordine, nu ştiu cât o să reuşească, dar deja am auzit că a luat hăţurile în mână. Este prea multă delăsare şi delincvenţii profită."