Ultraconservatorul Ebrahim Raisi, un judecător acuzat de abuzuri ale drepturilor omului, ales preşedinte al Iranului
0
Ultraconservatorul Ebrahim Raisi, un judecător acuzat de organizaţiile internaţionale de abuz al drepturilor omului şi aflat sub sancţiuni americane, a fost ales preşedintele Iranului, după ce s-a bucurat de susţinerea ayatollahului Ali Khamenei.
Extremistul Ebrahim Raisi a câştigat alegerile prezidenţiale din Iran, după o cursă atent controlată, scrie BBC, citat de news.ro.
După numărarea a 90% din cele 28,6 milioane de buletine de vot, Raisi a obţinut 17,8 milioane de sufragii, a transmis sâmbătă un oficial din Ministerul de Interne. El a fost urmat de un alt conservator, Mohsen Rezaei, cu 3.3 milioane de voruri şi de singurul candidat moderat, Abdolnaser Hemmati, care a obţinut 2.4 milioane de voturi.
Prezenţa la urne, vineri, a fost de 48%, un record negativ pentru Iran. Mulţi iranieni au văzut aceste recente alegeri ca fiind instrumentate de Raisi pentru a câştiga şi au evitat să meargă la vot.
Raisi, în vârstă de 60 de ani, a mulţumit iranienilor pentru sprijinul arătat, după un scrutin văzut la scară largă ca fiind înclinat în favoarea sa. El îi urmează în funcţie lui Hassan Rouhani, preşedinte moderat care a căutat o înţelegere cu Vestul, care a deţinut două mandate de câte patru ani consecutiv.
Ebrahim Raisi este judecătorul principal al Iranului şi are viziuni ultra-conservatoare. SUA a impus sancţiuni în cazul său şi numele lui a fost legat de executarea în anii 1980 a numeroşi deţinuţi politici.
Preşedintele iranian este al doilea cel mai important om în stat, după liderul suprem, în prezent - Ayatollahul Ali Khamenei.
Khamenei l-a numit pe Raisi în fruntea sistemului judiciar în 2019, după doi ani de când a pierdut alegerile în faţa lui Rouhani.
Raisi va avea o influenţă importantă în politica internă şi afacerile externe, dar în sistemul politic iranian liderul suprem are ultimul cuvânt în ceea ce priveşte problemele statului.
Raisi i-a mulţumit lui Khamenei pentru că „a creat cadrul ca toţi oamenii să aibă un rol în formarea noului guvern”.
Iranul este condus în baza valorilor şiite islamice conservatoare şi au existat limitări în libertăţile politice de la Revoluţia Islamică din 1979.
Ebrahim Raisi a fost procuror mare parte din cariera sa. A fost numit în fruntea sistemului judiciar în 2019, după doi ani de când a pierdut alegerile în faţa lui Rouhani. El s-a descris drept cea mai bună persoană pentru a lupta împotriva corupţiei şi pentru a rezolva problemele economice ale Iranului. Totuşi, mulţi iranieni şi activişti pentru drepturile omului şi-au exprimat îngrijorarea privind rolul lui în execuţiile în masă ale prizonierilor politic din anii 1980.
„Sper ca administraţia dumneavoastră, sub conducerea liderului suprem Ayatollahul Ali Khamenei, va face Republica Islamică mândră, va îmbunătăţi traiul şi va asigura bunăstarea naţiunii”, a transmis sâmbătă, înaintea anunţării rezultatelor, principalul său rival, moderatul Abdolnasser Hemmati.
Organizaţia neguvernamentală Amnesty International a denunţat sâmbătă alegerea ultraconservatorului Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati la preşedinţia Iranului, afirmând că acesta ar trebui anchetat pentru "crime împotriva umanităţii" şi "reprimare brutală" a drepturilor omului, relatează AFP şi Agerpres.
"Faptul că Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati a ajuns preşedinte în loc să fie ţinta unei anchete pentru crime împotriva umanităţii, omoruri, dispariţii forţate şi tortură este o aducere aminte sinistră că impunitatea domneşte în Iran", acuză Amnesty într-un comunicat.
Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului, cu sediul la Londra, îl acuză pe Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati că a făcut parte dintr-o "comisie a morţii", care s-a aflat la originea dispariţiilor forţate şi execuţiilor extrajudiciare comise în secret a mii de opozanţi reţinuţi în timp ce exercita funcţia de procuror adjunct al tribunalului revoluţionar din Teheran în 1988.
Întrebat în 2018 şi în 2020 despre aceste execuţii, Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati a negat că ar fi jucat vreun rol, dar a adus un "omagiu ordinului" dat de ayatollahul Khomeini, fondatorul Republicii islamice Iran.
Potrivit Amnesty, "soarta victimelor şi locul unde se află cadavrele sunt şi astăzi ascunse în mod sistematic de către autorităţile iraniene, ceea ce corespunde (de asemenea) crimelor împotriva umanităţii".
"El este, de asemenea, responsabil pentru arestarea a mii de manifestanţi şi sute de dispariţii forţate după manifestaţiile de protest din noiembrie 2019", spune organizaţia.
Se încarcă comentariile...
