Un judecător şi loialist radical al regimului de la Teheran, sancţionat de SUA, favorit la preşedinţia Iranului
0Ebrahim Raisi, unul dintre judecătorii cei mai loiali regimului teocratic de la Teheran, este favorit să câştige alegerile prezidenţiale de vineri. Un judecător care în anii 1980 a condamnat la moarte mii de prizonieri politici şi un oficial sancţionat de SUA, a fost ales tocmai prin prisma istoricului şi a liniei sale dure, scrie Reuters.
Analiştii spun că o victorie a lui Raisi, în vârstă de 60 de ani, un critic implacabil al Occidentului, i-ar deschide calea spre funcţia supremă în statul iranian în condiiţiile în care îl are drept mentor chiar pe ayatollahul Ali Khamenei.
De altfel el a fost pus chiar de acesta în 2019 în fruntea sistemului judiciar iranian în contextul unei campanii de suprimare la tribunal a celor mari tulburări politice din Iran de la revoluţia islamică din 1979.
O figură de rang mediu în ierarhia clerului musulman şiit iranian, Raisi a fost un înalt oficial judiciar pentru o bună parte a carierei sale. A fost şef adjunct al justiţiei timp de 10 ani, înainte de a fi numit procuror general în 2014.
„Raisi este un pilon al unui sistem care încarcerează, torturează şi ucide oameni care critică politicile statului“, spune Hadi Ghaemi, director executiv la Centrul pentru Drepturile Omului din Iran.
Raisi este unul din cei cei patru judecători care au condamnat la moarte mii de prizonieri politici în 1988. În jur de 5.000 de oameni au fost executaţi şi aruncaţi în gropi comune, crime pe care Iranul nu le recunoaşte.
Centrul pentru Drepturile Omului din Iran a spus că cei executaţi au fost „îngropaţi în gropi comune nemarcate şi morminte individuale, pe baza hotărârii comitetului de„ loialitate ”faţă de nou-înfiinţata Republică Islamică. Aceşti prizonieri fuseseră deja judecaţi şi îşi ispăşeau pedeapsa cu închisoarea”.
Iranul nu a recunoscut niciodată execuţiile în masă. Cu toate acestea, unii clerici au spus că procesele prizonierilor au fost corecte, iar acei judecători implicaţi ar trebui recompensaţi pentru eliminarea opoziţiei armate în primii ani ai revoluţiei. Raisi însuşi nu a abordat niciodată public acuzaţiile cu privire la rolul său.
În 2020, U.N. experţii în drepturile omului au cerut Iranului să-şi asume răspunderea pentru decesele din 1988, avertizând că „situaţia se poate ridica la crime împotriva umanităţii” dacă guvernul iranian va continua să refuze să-i tragă la răspundere pe cei implicaţi.
Statele Unite l-a sancţionat Raisi în 2019 pentru încălcări ale drepturilor omului, inclusiv execuţiile din anii 1980 şi rolul său în suprimarea tulburărilor din 2009.
Raisi, care a pierdut în faţa preşedintelui pragmatist Hassan Rouhani în 2017, nu a oferit niciun program politic sau economic detaliat în timpul campaniei sale electorale, în timp ce încearcă să-i atragă pe iranieni cu venituri mai mici, promiţând că va reduce şomajul.
Cu toate acestea, promiţând csă nu „pierdem niciun moment” în ridicarea sancţiunilor SUA, Raisi şi-a semnalat sprijinul pentru discuţiile cu puterile mondiale care vizează relansarea unui acord nuclear din 2015.
O preşedinţie Raisi ar întări puterea lui Khamenei acasă, iar activiştii pentru drepturi ale omului se tem că ar putea introduce o represiune mai mare.
„Nu şi-ar fi înregistrat candidatura dacă nu ar fi fost convins de şansele sale de reuşită, iar decizia a fost mai mult ca sigur ghidată de ayatollah însuşi”, spune Kasra Aarabi, analist de politică iraniană.
"Raisi este un om în care Khamenei are încredere ... Raisi poate proteja moştenirea liderului suprem", a declarat Sanam Vakil, director adjunct al Programului Chatham House pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.
Născut în 1960 într-o familie religioasă din sfântul oraş musulman şiit iranian Mashhad, Raisi a fost activ în revoluţia din 1979 care l-a răsturnat pe şahul susţinut de SUA şi continuă să-şi proclame fidelitatea faţă de „valorile fundamentale” ale Khamenei.
"Statul profund este dispus să meargă până la subminarea unuia dintre stâlpii săi de legitimitate pentru a se asigura că viziunea ayatolahului Hamenei pentru viitorul revoluţiei îl supravieţuieşte atunci când Raisi preia manta liderului suprem", a spus Vaez.
Ultraconservatorul Raisi este unul dintre cei şapte candidaţii rămaşi în cursă, inclusiv cinci conservatori, care au fost autorizaţi de organismul electoral din Iran, Consiliul Gardienilor, să candideze la alegerile prezidenţiale din 18 iunie.