Războiul din Caucaz. Rusia şi Turcia remodelează geopolitica ignorând Occidentul INFOGRAFIE

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ruina lasată în urmă de războilul din Nagorno Karabah
Ruina lasată în urmă de războilul din Nagorno Karabah

Rusia şi Turcia au câştigat partida şi continuă să modeleze ceea ce va fi peisajul diplomatic de mâine, dar şi graniţe fără împlicarea Occidentului. Ultimul exemplu, Nagorno Karabah care vine după Libia şi Siria.

Atât Moscova, cât şi Ankara în calitate de noi regi ai Caucazului de Sud, au redesenat graniţele de securitate între Armenia şi Azerbaidjan în absenţa vizibilă a Vestului.

Rusia şi Turcia, la fel ca în conflictele din Libia şi Siria, s-au trezit din nou susţinând părţile opuse şi şi-au folosit influenţa asupra jucătorilor locali pentru a negocia acorduri de pace care să le garanteze propria influenţă.

Misiunea de menţinere a păcii este probabil cea mai mare intervenţie a Rusiei în regiune, de la războiul din Georgia din 2008”, scrie The Guardian.

Cele două ţări au devenit practic inseparabile. Desigur, se găsesc adesea de părţi opuse. Dar liderii lor au un lucru în comun: respingerea din ce în ce mai frontală a Occidentului. Reţeta este acum dovedită. Moscova şi Ankara investesc în terenurile abandonate de retragerile americane şi disfuncţionalităţile europene. Apoi ajung să arunce în aer ceea ce a servit drept cadru multilateral, pentru a-l înlocui cu o structură diplomatică personalizată ”.

„Colonizarea Armeniei de către puterea garantă rusă”

„O nouă bază rusă va fi stabilită în Nagorno-Karabakh. Dar aici nu este vorba doar de prezenţa armatei ruse. Rusia a preluat frâiele aproape tuturor sectoarelor cheie ale economiei armene: companiile ruseşti controlează conductele de gaz, chiar şi căile ferate au fost predate unei companii ruse. Poate Armenia să se apere împotriva acestei colonizări economice şi militare? În afară de Putin şi Erdoğan, există cineva - în Occident, de exemplu - care să fie interesat de această parte a lumii? ", întreabă ziarul polonez  Rzeczpospolita, citat de RFI.

Turcia şi Rusia au semnat miercuri un acord care stabileşte un centru comun de monitorizare a încetării focului în provincia azeră cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah şi cele două ţări vor colabora în cadrul misiunii care va controla respectarea armistiţiului, a anunţat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, potrivit Reuters.

Declaraţia, făcută în faţa deputaţilor formaţiunii sale politice Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), survine după ce trupele ruse de menţinere a păcii au început să fie desfăşurate în Nagorno-Karabah, conform unui acord care pune capăt celor şase săptămâni de confruntări militare sângeroase între armata azeră şi forţele etnicilor armeni din această provincie, acestea din urmă pierzând în urma luptelor o parte din teritoriile pe care le controlau.

''Turcia va participa împreună cu Rusia la o forţă de pace care va monitoriza şi va controla aplicarea acordului (de încetare a focului) în regiune. Acordurile privind crearea acestui centru comun ruso-turc care va controla încetarea focului au fost semnate în această dimineaţă'', a indicat Erdogan.

Înţelegerea dintre Ankara şi Moscova completează acordul în nouă puncte semnat marţi dimineaţă între Armenia şi Azerbaidjan cu medierea Rusiei, care prevede numai stabilirea unei forţe de pace a Rusiei şi crearea unui ''centru de control'', fără să menţioneze Turcia.

''S-a pus astfel capăt oficial şi de facto celor 28 de ani de ocupaţie a pământurilor Azerbaidjanului. Karabahul redevine un loc sigur sub umbra Semilunei'', a mai spus preşedintele turc, care în conflictul dintre azeri şi armeni a susţinut deschis Azerbaidjanul.

INFOGRAFIE Acordul de pace din Nagorno-Karabah

Haosul se instalează în Armenia

Acordul semnat marţi prevede că Armenia îşi va retrage trupele din mai multe teritorii azere pe care după războiul din anii '90 le-a luat sub control pentru a asigura continuitatea teritorială cu provincia Nagorno-Karabah. Armenia va păstra însă controlul asupra celei mai mari părţi a acestei provincii azere populată majoritar de armeni, iar trupele ruse vor garanta securitatea unei fâşii cu o lăţime de cinci kilometri care va menţine legătura între Armenia şi Nagorno-Karabah.

Dar această „pace ruso-turcă“ aruncă Armenia în haos. Zece reprezentanţi marcanţi ai opoziţiei armene au fost arestaţi joi pentru presupusul lor rol în manifestaţiile violente care denunţau semnarea de către premierul Nikol Paşinian a unui acord de încetare a focului care consfinţeşte victoriile militare ale azerilor după şase săptămâni de lupte sângeroase în Nagorno-Karabah, informează AFP.

Opozanţii, printre care liderii partidelor Armenia Prosperă, al Federaţiei revoluţionare armene Dachnaktsoutioun, al Partidului Republican şi al Partidului Patria, au fost arestaţi, potrivit Biroului de anchetă al Parchetului, pentru "organizarea ilegală a unor tulburări în masă violente", infracţiune pasibilă de 10 ani de închisoare.

În noaptea de luni spre marţi, sediul guvernului şi al parlamentului au fost luate cu asalt şi parţial vandalizate. O manifestaţie fără încălcări grave a avut loc miercuri, iar o alta este prevăzută pentru joi după-amiaza.

Aceste arestări intervin după expirarea joi, la miezul nopţii (20:00 GMT miercuri), a unui ultimatum al opoziţiei prin care se cere demisia premierului Nikol Paşinian, pentru semnarea, luni, a unui acord de încetare a ostilităţilor cu Azerbaidjanul, sub egida Rusiei.

În conformitate cu acest acord, după şase săptămâni de lupte sângeroase pentru control asupra regiunii separatiste azere Nagorno-Karabah şi districtele limitrofe, Azerbaidjanul a recucerit ample teritorii ce se aflau sub control armean de la începutul anilor 1990.

Circa 2.000 de soldaţi ruşi dintr-o forţă de menţinere a păcii sunt în curs de desfăşurare în regiune. Trupele ruse de menţinere a păcii, care urmează să rămână în regiune timp de cinci ani, au început să părăsească Rusia marţi, iar miercuri controlau deja coridorul Lacin, o trecătoare montană care leagă Armenia de Nagorno-Karabah.

Paşinian asigură că a semnat acest acord "dureros" la cererea armatei şi a responsabililor separatişti, şi că în lipsa acestuia întreaga regiune ar fi trecut sub control azer.

El a acuzat de asemenea mişcarea de contestare că este condusă de oligarhia coruptă provenită din fostul regim, răsturnat în 2018 de revoluţia populară ce l-a adus pe Paşinian la putere. 

Zonă de excludere aeriană deasupra Armeniei şi enclavei separatiste azere Nagorno Karabah

Ministerul armean al Apărării a instituit o zonă de excludere aeriană deasupra Armeniei şi enclavei separatiste azere Nagorno Karabah - care nu se aplică avioanelor militare -, potrivit agenţiei ruse de presă Interfax, relatează Reuters.

 Instituirea acestei zone de excludere aeriană intervine în contextul unor puternice tensiuni politice în Armenia.

Mii de oameni au reclamat miercuri, la Erevan, demisia premierului armean Nikol Paşinian, pe care-l acuză de ”trădarea naţiunii” prin faptul că a acceptat un acord de încetare a ostilităţilor cu Azerbaidjanul, semnat de asemenea de Rusia.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite