Putin, despre efectul Kosovo asupra României

Liderul de la Kremlin avertizează că independenţa provinciei sârbe va încuraja separatismul în alte ţări din Europa. Aflat la summitul UE de la Lisabona, preşedintele rus, Vladimir Putin,

Liderul de la Kremlin avertizează că independenţa provinciei sârbe va încuraja separatismul în alte ţări din Europa.

Aflat la summitul UE de la Lisabona, preşedintele rus, Vladimir Putin, a reafirmat poziţia Rusiei faţă de viitorul statut al provinciei Kosovo. Liderul de la Kremlin a atras atenţia că independenţa Kosovo ar stimula separatismul în Europa şi a dat drept exemplu cazurile României, Belgiei şi Spaniei.

Preşedintele Putin a cerut să se dea dovadă de "răbdare pentru a se găsi o soluţie" pentru Kosovo care să fie conformă cu "dreptul internaţional". Întrebat despre divergenţele existente între Rusia şi UE cu privire la viitorul statut al Kosovo, Putin a subliniat că poziţia rusă - care susţine refuzul Serbiei de a accepta independenţa provinciei - constă, pur şi simplu, în apărarea unui principiu de drept internaţional.

"De ce să încălcăm principiile dreptului internaţional şi să stimulăm separatismul în Europa şi în fostul spaţiu sovietic?", a întrebat preşedintele rus, citat de "Bloomberg". "Nu sunt destule probleme în Spania, Belgia sau potenţiale probleme în România?", citează şi publicaţia "Kommersant" întrebarea retorică a preşedintelui Putin.

Cotidianul rus aminteşte în acest context tendinţele separatiste din Ţara Bascilor sau din Catalonia, în Spania, şi a flamanzilor din Belgia. Declaraţia preşedintelui rus vine pe fondul negocierilor aprinse între Belgrad şi Priştina pentru statutul Kosovo.

Serbia militează pentru o autonomie lărgită a provinciei, în timp ce albanezii ameninţă cu declararea unilaterală a independenţei după 10 decembrie, data-limită impusă de ONU pentru ca ambele părţi să ajungă la un acord.

Germania face sugestii

În timp ce UE nu a ajuns, încă, la o poziţie comună în privinţa statutului provinciei, un parlamentar german afirmă că majoritatea ţărilor europene sunt pregătite să recunoască rapid independenţa Kosovo, fără a aştepta o minoritate care cere mai mult timp pentru a face acest lucru.

Karl Theodor zu Guttenberg (CSU), responsabil al grupului parlamentar din Comisia de afaceri externe a parlamentului german, a declarat că, în cazul în care negocierile dintre Belgrad şi Pristina ar da greş, iar albanezii şi-ar declara independenţa unilateral, atunci ar putea surveni o "recunoaştere mai rapidă venită din partea unui grup de ţări UE", printre care şi Germania, relatează AFP.

Deputatul german a subliniat că, pentru a evita divizarea, europenii ar putea, în primul rând, să se înţeleagă cu privire la o viitoare prezenţă militară a UE în Kosovo. Astfel, s-ar crea condiţiile necesare pentru evitarea violenţelor dintre cele două comunităţi, iar recunoaşterea independenţei provinciei pe plan European ar fi mai uşoară, a mai declarat zu Guttenberg.

Bucureştiul nu se grăbeşte

România nu va fi printre primele state care "ar recunoaşte" independenţa Kosovo, a declarat, recent, ministrul de externe, Adrian Cioroianu.

El a adăugat că, în opinia Bucureştiului, după 10 decembrie ar putea începe adevăratele probleme în regiune. Potrivit analiştilor, 22 dintre ţările UE ar fi dispuse să recunoască independenţa declarată unilateral
de către Priştina, alături de SUA.

România, Spania, Slovacia, Grecia şi Ungaria consideră că declararea unilaterală a independentei provinciei nu ar fi cea mai fericită soluţie. Aceste ţări se tem că varianta independenţei ar putea destabiliza regiunea, deschizând apetit pentru alte modificări ale hărţii Balcanilor de Vest (în cazul de faţă, încurajarea celor care văd Kosovo alipită de "patria-mamă" pentru a desăvârşi o "Albanie mare").