Poporul kurd, soluţia crizei irakiene

0
0
Forţe armate ale Guvernului Regional Kurdistan. FOTO Reuters
Forţe armate ale Guvernului Regional Kurdistan. FOTO Reuters

Ascensiunea grupării teroriste SIIL pare de neoprit, cucerind oraş după oraş, consolidându-şi puterea în nord-estul Irakului abandonat de forţele guvernamentale, umilite şi zdrobite de rebelii sunniţi. O posibilă soluţie pentru stoparea flagelului SIIL este populaţia kurdă din nord-estul Irakului, tocmai minoritatea discriminată şi vânată ani de-a rândul de diferitele guverne irakiene.

Avansul Statului Islamic al Iakului şi Levantului (SIIL) a marcat victorie după victorie în nord-estul Irakului, bifând noi teritorii pe o hartă netrasată încă a unui viitor stat fundamentalist, aşa cum promit liderii rebelilor. Întinzându-se de la marginile oraşului sirian Alep până la capitala irakiană Bagdad, SIIL ocupă o suprafaţă suficient de mare încă să fie o ameninţare reală atât pentru ţările vecine, cât şi pentru interesele americane în regiune.

Cucerirea ţării este departe de final, în prezent având loc lupte în apropiere de Bagdad. Autorităţile din oraşele deja cucerite, printre care se numără Mosul, Tikrit, Fallujah,  Basheer, ori au fugit în timpul represiunilor, ori au fost obligate să predea armele şi să se dezbrace de uniforme. Mai mult, rebelii de facţiune şiită, conducătorii acestui război interconfesional, se apropie cu fiecare oră de instituţiile-cheie din capitală, pregătind calea spre o cucerire aproape sigură.

Singura soluţie realistă pentru rezolvarea conflictului irakian, sau cel puţin pentru a face faţă insurgenţilor, pare a fi armata kurdă, numită şi forţele peshmerga, care sunt subordonate Guvernului Regional Kurdistan (GRK). În prezent, GRK  dispune de singura armată bine antrenată şi intactă din Irak, capabilă să reziste atacurilor SIIL.

Membrii minorităţii kurde de peste 4,6 milioane de (estimare valabilă în 2010) din populaţia totală de peste 32,5 milioane de irakieni (estimare din 2013) sunt loiali şi curajoşi şi urăsc grupurile jihadiste extremiste. Spre deosebire de armata irakiană, forţele peshmerga sunt disciplinate şi dedicate liderilor lor şi obiectivelor acestora, cum ar fi obţinerea autonomiei şi, în cele din urmă, proclamarea independenţei faţă de puterea centrală de la Bagdad. 

image

Umilirea armatei Irakiene

Cum a fost posibilă o agravare atât de puternică a crizei irakiene? Unde este armata irakiană sponsorizată de Statele Unite ale Americii cu sute de mii de dolari şi antrenată de trupele americane timp de opt ani, între 2003 şi 2011?

Rezistenţa forţelor guvernamentale irakiene s-a dovedit a fi inutilă în faţa valului de atacuri ale SIIL, deşi statistic vorbind există o sută de soldaţi irakieni la fiecare insurgent. Progresul teroriştilor este pus mai ales pe seama proastei organizări a puterii de la Bagdad, incapabilă să gestioneze o asemenea situaţie sau de a pune în aplicare lecţiile oferite de americani. Încrederea în rândul forţelor guvernamentale îşi pierde puterea pe zi ce trece, armata destrămându-se din interior. În ciuda tuturor eforturilor, atât ale autorităţilor locale şi şi ale armatei americane, armata şi poliţia irakiene au rămas dezbinate din cauza credinţelor diferite, a corupţiei şi a lipsei de profesionalism.

În prezent, armata irakiană depune mari eforturi pentru a se regrupa. Însă soldaţii sunt împrăştiaţi prea tare pe o suprafaţă prea mare. Totodată, Statele Unite au declarat că nu exclud nicio opţiune pentru a contribui la detensionarea situaţiei din Irak, cu excepţia trimiterii trupelor pe teren. Deocamdată, golurile în structura de rezistenţă a armatei sunt „peticite” de voluntari, unii dintre ei pregătiţi deja în conflictul civil din ţara vecină Siria.

În fapt, Statele Unite nu ar fi reuşit să înfrângă forţele loiale lui Saddam Hussein în 2003 dacă nu ar fi avut de partea lor armata kurdă.

Kurdistan, piesa lipsă a conflictului irakian 

Aşa că Guvernul Regional Kurdistan (GRK) va fi abordat atât de Washington cât şi de Bagdad pentru a se implica în conflict. Desigur, kurzii ar avea unele lucruri de câştigat dacă ar alege tabăra autorităţilor de la Bagdad. În primul rând, kurzii ar putea ceda în schimbul unor posibile câştiguri din comerţul cu petrol şi asigurarea unor garanţii bugetare. 

Cert este că GRK are dificultăţi în a-şi vinde rezervele de petrol pe piaţa internaţională, în parte din cauza piedicilor puse de puterea de la Bagdad şi de SUA. Dacă ar dispărea acest obstacol, kurzii ar fi motivaţi să se orienteze spre SUA şi Irak, acestea fiind unite de opoziţia faţă de SIIL.

Pe lângă acest compromis, GRK ar trebui să fie motivat şi de propriile amintiri neplăcute cauzate de SIIL. Jihadiştii au mai atacat kurzii în trecut, iar cu o săptămână înainte de preluarea controlului asupra Mosul, al doilea cel mai mare oraş irakian, SIIL a atacat un sediu al Uniunii Patriotice Kurdistan, omorând cel puţin 18 oameni.

Însă  aşteptările generale sugerează mai degrabă o abţinere de la violenţă, cu o condiţie: atât timp cât SIIL respectă teritoriile revendicate de kurzi, există puţine şanse ca peshmerga să se implice într-un conflict deschis. Kurzii şi rebelii împart o graniţă de aproximativ 100 de kilometri.

Relaţia kurzi-irakieni-americani

Istoria este complicată în ceea ce priveşte evoluţia relaţiilor kurzilor cu SUA, Irak şi SIIL. În urma Acordului de la Alger (1975) mediat de SUA, care a încheiat temporar conflictul între Iran şi Irak, interesele kurzilor au fost ignorate şi au fost din nou persecutaţi de noul Guvern de la Bagdad. Mai recent, o altă trădare suferită de kurzi se leagă de războiul din Irak, când forţele peshmerga au ajutat SUA să se lupte cu insurgenţii din gruparea Ansar al-Islam. Deşi kurzii au crezut că şi-au asigurat statutul de aliaţi ai Statelor Unite, forţele americane au primit ordin să-i dezarmeze. Astfel, SUA şi kurzii nu au o relaţie de încredere foarte bună.

Nici armata irakiană nu reprezintă un aliat viabil pentru peshmerga. În oraşul Jalawla, o unitate de artilerie din armata irakiană a atacat recent un post al forţelor kurde, deşi insurgenţii SIIL erau ţinta. Această eroare a costat viaţa a şase luptători pehmerga, stârnind furie în rândul populaţiei kurde. Iar memoria colectivă a kurzilor nu iartă greşelile guvernelor irakiene anterioare, fiecare dintre ele făcând o prioritate din încălcarea drepturilor şi pedepsirea kurzilor.

Compromis sau înfrângere

Profitând de retragerea trupelor irakiene şi de haosul creat de luptătorii jihadişti, kurzii au preluat controlul oraşului Kirkuk, unul dintre cele mai bogate în petrol din regiune. În timp ce liderii kurzi spun că au trimis forţele peshmerga pentru a apăra oraşul de atacatori, oficialii irakieni susţin că noii ocupanţi vor doar să beneficieze de banii care ar putea fi obţinuţi în urma tranzacţiilor cu petrol. Această cucerire se aliniază cu obiectivele GRK, care doreşte independenţă faţă de Irak şi libertatea de a-şi gestiona bugetul, investiţiile şi resursele fără amestecul Bagdadului.

Însă, în mod paradoxal, mulţi experţi subliniază că tocmai acesta ar putea fi asul din mânecă pentru a convinge kurzii să se alăture luptelor împotriva insurgenţilor: SUA ar trebui să pună presiune pe Bagdad pentru a oferi kurzilor ceea ce le-a confiscat de-a lungul timpului şi de a rezolva disputele legate de petrol. În prezent, puterea de la Bagdad decide asupra veniturilor ce revin GRK din urma tranzacţiilor cu petrol şi împreună cu SUA au creat piedici pentru a limita accesul pe piaţă al petrolului kurzilor. Însă compromisul de o parte şi de alta ar putea fi primul pas spre o campanie susţinută de restabilire a păcii în acest ţinut puternic frământat de conflicte prelungite.


Ştiri pe aceeaşi temă:

Francis Fukuyama: „Democraţia liberală va triumfa chiar şi în Rusia şi Orientul Mijlociu”

Acum 25 de ani lumea trecea prin schimbări majore. Zidul Berlinului cădea, lăsând locul unificării unei naţiuni ce avea să devină una dintre cele mai puternice din Europa. În Piaţa Tianmen protestele erau în toi, transformând pentru totdeauna aceea parte de lume. Chiar şi la noi, în România, procesul de transformare început de revoluţia din '89 atrăgea atenţia şi, odată cu ea, sprijinul comunităţii internaţionale.

Locuitorii din Bagdad trăiesc cu frica zilei de mâine, anticipând atacul grupării SIIL

Deşi Bagdadul nu se află încă sub ameninţarea directă a valului de cuceriri întreprinse de gruparea jihadistă SIIL, care a acaparat deja o fâşie întinsă din nordul Irakului, luptele neîncetate din ultimele săptămâni şi agravarea tensiunilor religioase transformă uşor capitala cu cele şapte milioane de locuitori într-un butoi cu pulbere pe punctul de a exploda din cauza anxietăţii.

Secretarul de Stat american, John Kerry, în vizită oficială la Bagdad

Secretarul de Stat american, John Kerry, a aterizat luni dimineaţa în capitala Irakului, Bagdad pe fondul unei crize ce ameninţă întreaga securitatea a Orientului Mijlociu, încercând să-i convingă pe liderii irakieni să depăşească diferenţele sectare şi să formeze un guvern de coaliţie şi reprezentativ pentru toţi cetăţenii irakieni.

VIDEO Jihadiştii din Siria folosesc echipamentul militar al americanilor confiscat din Irak

Jihadiştii din Siria, angajaţi într-un război cu forţele guvernamentale, au afişat pentru prima dată duminică folosirea vehiculelor militare americane Humvee, pe care le-au confiscat de la trupele irakiene, finanţate şi antrenate timp de opr ani de către Statele Unite ale Americii, potrivit martorilor.

Obama avertizează: Insurgenţii sunniţi irakieni ameninţă şi alte state

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a avertizat într-un interviu difuzat duminică cu privire la pericolele pe care le prezintă ofensiva susţinută a insurgenţilor sunniţi din Irak pentru stabilitatea întregii regiuni, informează AFP.

SUA şi Iran, adversari vechi, ar putea deveni parteneri pe nou front comun

Iranul are un istoric complicat al relaţiilor cu Statele Unite ale Americii, în ultimii ani 35 de ani fiind mai degrabă un adversar al ultimilor lideri americani. Însă situaţia tensionată din Irak, luptătorii din gruparea teroristă SIIL fiind o ameninţare atât pentru Ran cât şi pentru interesele americanilor, cele două ţări au relaţii diplomatice mai strânse ca niciodată şi ar putea face front comun împotriva insurgenţilor.

Fundamentaliştii SIIS capturează alte patru oraşe din Irak şi-şi deschid drumul către Bagdad

Gruarea teroristă Statul Islamic în Irak şi Siria (SIIS), care a demarat în ultimele două săptămâni o puternică ofensivă asupra armatei irakiene, a reuşit să captureze alte patru mari oraşe din Irak, toate cu acces la o autostradă care le asigură cale directă către Bagdad. Unul  dintre oraşe se află la doar 100 de kilometri de capitală.

În lume


Ultimele știri
Cele mai citite