Pensia nu se pregătește la bătrânețe. Greșeala care îi poate costa scump pe români

În contextul în care sustenabilitatea sistemului public de pensii este pusă tot mai des sub semnul întrebării, tot mai mulți români aflați la jumătatea vieții profesionale caută soluții prin care să își asigure venituri și după încheierea activității.

Greșeala care îi poate costa scump pe mulți români la pensie Sursă foto: Shutterstock

Unii aleg să contribuie la pensii private facultative, alții investesc în fonduri mutuale, ETF-uri sau proprietăți, iar mulți încearcă să combine mai multe instrumente financiare pentru a nu depinde exclusiv de pensia de stat. Potrivit expertului financiar Adrian Asoltanie, diferența dintre cei care vor avea mai multă siguranță financiară la bătrânețe și cei care vor întâmpina dificultăți începe, de cele mai multe ori, cu modul în care privesc această perioadă a vieții.

„Când vine vorba de pensie, românii se împart în cel puțin două categorii. Unii pleacă de la premisa că n-o să mai apuce niciodată pensia, că dacă mor mâine n-are rost să investesc astăzi, că statul o să fure toți banii, că bursa e o țeapă, că imobiliarele sunt o adunătură de cărămizi în care n-are rost să bagi banii. Aceștia nu se vor pregăti, din păcate, și se vor trezi prea târziu. De obicei, aproape de 50-55 de ani, când majoritatea opțiunilor au cam dispărut”, explică Adrian Asoltanie pentru „Adevărul”.

El spune că există însă și o categorie de oameni care începe să economisească și să investească din timp, fără a miza exclusiv pe pensia oferită de stat. În opinia sa, pregătirea pentru această etapă nu înseamnă doar acumularea unor economii, ci construirea treptată a unor surse de venit care să poată susține cheltuielile tot mai mari odată cu înaintarea în vârstă.

„Cealaltă categorie este, din păcate, mai mică. Sunt oamenii care se pregătesc pentru pensie, care sunt interesați de Pilonul III, care aruncă o privire către fonduri mutuale, care au aflat sau vor să afle mai multe despre ETF-uri, care se uită din când în când și către piața imobiliară, adică încearcă să își construiască, cel puțin prin forțe proprii, o parte din prosperitatea viitoare. La vârsta când nu vor mai putea nici să muncească, vor avea cheltuieli cu sănătatea și cu alte provocări specifice vârstei”, subliniază specialistul.

Primul pas nu este investiția, ci construirea unei plase de siguranță

Înainte de a investi, fiecare persoană ar trebui să își creeze o rezervă financiară pentru situațiile neprevăzute, crede acesta. Conform spuselor sale, fondul de urgență și fondul de siguranță reprezintă baza oricărui plan financiar pe termen lung, deoarece oferă protecție în cazul pierderii locului de muncă, al unor probleme medicale sau al altor evenimente care pot afecta veniturile unei familii.

„Din punctul meu de vedere, construirea prosperității viitoare are câțiva pași. În primul rând, fondul de urgență și fondul de siguranță, care reprezintă o protecție în caz de situații dificile: pierderea jobului, probleme medicale majore, defecțiuni majore, divorț sau decesul partenerului. Fiecare persoană sau familie ar trebui să aibă deoparte măcar 1.000-2.000 de lei cash și un fond de siguranță reprezentând cel puțin trei luni de cheltuieli vitale”, explică Adrian Asoltanie.

După constituirea acestei rezerve, următorul pas este verificarea contribuțiilor la sistemul de pensii. Expertul atrage atenția că există persoane care, din cauza formei în care își desfășoară activitatea, nu contribuie nici măcar la Pilonul II, iar acest lucru le poate afecta semnificativ veniturile de la pensionare. Abia după această etapă recomandă utilizarea Pilonului III și valorificarea facilităților fiscale existente.

„Eu recomand oamenilor să-și verifice în primul rând Pilonul II de pensie, pentru că avem inclusiv situații în care anumite persoane nici măcar aici nu contribuie (...). După aceea le mai recomand oamenilor să-și facă totuși Pilonul III de pensie, care este administrat privat și reprezintă proprietatea persoanei respective. Suma recomandată ar fi 165 de lei pe lună, care într-un an reprezintă cei 400 de euro pentru care o persoană nu plătește impozit pe venit”, mai spune acesta.

Investițiile trebuie făcute treptat și diversificat

După ce sunt acoperite etapele de bază, Adrian Asoltanie recomandă diversificarea economiilor prin fonduri mutuale și ETF-uri, preferabil cu investiții lunare, de valori mici, realizate pe termen lung. El consideră că această abordare reduce riscul și oferă șanse mai mari de acumulare decât investițiile făcute impulsiv.

„Pe bursă nu se intră niciodată cu sume mari deodată, ci se intră treptat, cu sume mici, constant, lunar. Așa cum plătești factura de curent, așa ar trebui să-ți faci și investițiile lunare”, susține el.

Expertul consideră că rezolvarea problemei locative și, pentru cei care își permit, investițiile imobiliare pot completa această strategie, deoarece reduc cheltuielile viitoare și pot genera venituri suplimentare după pensionare. Totodată, el avertizează că una dintre cele mai frecvente greșeli este cumpărarea unor active foarte populare exact în momentul în care acestea au atins cele mai ridicate prețuri.

„Pe măsură ce sumele se acumulează, putem să mergem și către zona imobiliară și, în felul acesta, vom construi practic un portofoliu diversificat, stabil și generator de cash-flow, adică exact ceea ce presupune o pensie liniștită sau independența financiară”, conchide Adrian Asoltanie.