Mexicul, sufocat de războiul narcotraficanţilor

Marile carteluri columbiene sunt concurate serios pe piaţa drogurilor de baronii mexicani ai "morţii albe". În joc se află o miză de 25 miliarde de dolari Mii de persoane, asasinate de la

Marile carteluri columbiene sunt concurate serios pe piaţa drogurilor de baronii mexicani ai "morţii albe". În joc se află o miză de 25 miliarde de dolari

Mii de persoane, asasinate de la începutul anului, poliţişti corupţi şi un război fără sfârşit între traficanţii de droguri: cocktailul exploziv conturează imaginea unei ţări răvăşite de un val de violenţe fără precedent.

Zi de zi, mexicanii sunt bombardaţi cu informaţii şocante despre luptele dure ale bandelor de traficanţi de droguri. De la sfârşitul anilor '90, odată cu dispariţia marilor carteluri columbiene, traficanţii de droguri din Mexic ocupă primul loc pe continent.

Cocaina este produsă în Munţii Anzi, dar mexicanii controlează 90% din rutele de acces spre Statele Unite. Cele mai recente rapoarte ale agenţiilor americane semnalează o implicare din ce în ce mai mare a mexicanilor în producţia şi traficul de metamfetamine.

Profitul obţinut este însă pe măsură: între 8 şi 25 miliarde de dolari pe an, sume deloc neglijabile, care explică valul de violenţe înregistrat în ultima vreme în Mexic. Fenomenul i-a îngrijorat şi pe specialişti, care pun această spirală a "narcoviolenţei" pe seama disputei pentru controlul teritorial, mai ales că Mexicul a devenit o zonă de tranzit şi una dintre cele mai importante pieţe de desfacere. Alţi experţi susţin că obsesia autorităţilor de a-i arunca după gratii pe baronii drogurilor a fost scânteia care a declanşat luptele sângeroase pentru putere în cadrul mafiilor locale.

Pe de altă parte, analiştii au estimat că haosul din ultima perioadă este legat de prăbuşirea sistemului partidului unic, care a dominat viaţa politică din Mexic până în 2000. Acesta a oferit un cadru propice pentru dezvoltarea corupţiei şi a fost şi suficient de puternic pentru a fixa limite violenţelor.

O bombă cu efect întârziat

Amploarea fenomenului ameninţă şi poziţia preşedintelui conservator Felipe Calderón. În urmă cu şase luni, el a lansat o amplă ofensivă militară pentru a restabili ordinea în zonele în care violenţele fac ravagii. Unii experţi au privit cu scepticism acţiunile preşedintelui şi s-au arătat convinşi că situaţia se va înrăutăţi. "Riscurile sunt foarte mari, atât pentru regimul Calderón, cât şi pentru instituţiile din Mexic", afirmă Bruce Bagley, specialist în traficul cu droguri la Universitatea din Miami.

"Este o adevărată bombă care va avea efecte nebănuite pentru clasa politică din Mexic", susţine Bagley. Operaţiunile în forţă ale armatei împotriva traficanţilor au început în decembrie 2006, la numai câteva zile după ce preşedintele Felipe Calderón şi-a preluat mandatul. Cel puţin 7.000 de soldaţi au fost trimişi de autorităţile din Ciudad de Mexico în regiunea Michoacán, din centrul ţării, unde au avut loc cele mai violente confruntări între traficanţii de droguri. În prezent, aproximativ 25.000 de soldaţi şi poliţişti sunt desfăşuraţi pe întreg teritoriul Mexicului, dar bandele de traficanţi nu par prea intimidate.

Ofensive militare inutile

Nici cetăţenii mexicani nu văd cu ochi buni intervenţia în forţă a armatei împotriva traficanţilor. Într-un sondaj recent, 69% din mexicani au estimat că termenul de "război" este potrivit pentru actuala situaţie din ţară. Mai mult, oamenii nu se aşteaptă ca această ofensivă militară să dea roade. "Armata mexicană nu-i poate ţine sub control pe traficanţi, la fel cum nu reuşesc americanii şi britanicii să facă ordine în Irak", explică Samuel Gonzales, un fost responsabil al unui organism de luptă împotriva traficului cu droguri. "Calderón se joacă cu focul", subliniază, la rândul său, analistul Jorge Cepeda.

"În anii '40, generalii au fost îndepărtaţi cu greu de la putere. Este foarte periculos că ei au primit acum un rol-cheie", subliniază analistul mexican. De fapt, o serie de observatori văd în ofensiva lansată de Calderón la câteva zile de la învestire o încercare a preşedintelui de a-şi consolida puterea, după victoria strânsă şi contestată în alegerile prezidenţiale. I

mplicarea armatei a provocat critici dure şi din partea organizaţiilor pentru drepturile omului, care se tem că, astfel, se deschide o portiţă pentru comiterea de abuzuri. Între timp, preşedintele Calderón se străduieşte să evite comparaţiile cu situaţia din Columbia de la începutul anilor '90 - când baronul drogurilor, Pablo Escobar, promitea o recompensă pentru fiecare poliţist ucis - şi, de câte ori are ocazia, face referire la lupta împotriva Mafiei din Italia.

"Cârtiţele" din armata Columbiei

Cu traficanţii de droguri se luptă şi autorităţile din Columbia. Aceştia au provocat, recent, un scandal la Bogota, după ce presa a dezvăluit că în armata ţării s-au infiltrat, până la cele mai înalte niveluri, traficanţi de droguri şi rebeli de stânga, ceea ce împiedică eforturile de combatere a mişcărilor de gherilă şi a traficului de stupefiante.

De altfel, ministrul columbian al apărării, Juan Manuel Santos, a recunoscut că cel mai mare grup de gherilă - Forţele Armate Revoluţionare din Columbia (FARC) - şi principalul cartel al cocainei din ţară - Norte del Valle - au mituit oficiali "la nivel înalt" pentru a obţine informaţii care să-i ajute pe şefii celor două organizaţii ilegale să nu fie capturaţi. Columbia este cel mai mare exportator de cocaină din lume, în pofida eforturilor ce au costat miliarde de dolari, în principal ajutor militar din partea Washingtonului, având drept scop combaterea traficului de droguri.

La începutul acestei luni, armata columbiană a descoperit informaţii militare clasificate în fişiere de calculator la membri ai gherilei FARC care au fost ucişi în luptele cu trupele guvernamentale. Informaţiile nu puteau fi furnizate decât de "cârtiţele" infiltrate la nivel înalt în ierarhia militară columbiană, potrivit oficialilor. În scandal a fost implicat şi şeful cartelului Norte del Valle, Diego Montoya. Plasat pe lista cu "Cele mai căutate 10 persoane" a Biroului Federal de Investigaţii, Montoya este acuzat de exportul a sute de tone de cocaină către SUA.

Conclavul mafioţilor

În ciuda confruntărilor şi a disputelor pentru teritorii, liderii mafiilor din Mexic nu ezită să se aşeze şi la masa negocierilor.

Astfel, şefii cartelurilor din Golf şi Sinaloa s-au întâlnit, la începutul lunii trecute, într-o vilă luxoasă din statul Tamaulipas.

Evenimentul s-a bucurat de atenţia presei mexicane, care a relatat în amănunt despre prima zi a "conclavului", despre limuzinele luxoase cu care au ajuns la reuniune şefii cartelurilor.

La buna desfăşurare a întâlnirii celor mai influenţi traficanţi de droguri din Mexic au vegheat zeci de agenţi de securitate, care i-au ţinut pe ziarişti cât mai departe de negocierile desfăşurate în spatele uşilor închise.

Tone de stupefiante transportate cu submarinul

Când vine vorba de transportul supefiantelor, traficanţii columbieni nu duc lipsă de imaginaţie. Marina columbiană a interceptat recent un submarin utilizat de traficanţii de droguri pentru transporturi de cocaină şi i-a arestat pe cei patru membri ai echipajului.

Submersibilul, care putea transporta patru tone de cocaină, a fost interceptat de o unitate de pază a coastei, în departamentul Choco, în apropiere de Panama, în momentul în care echipajul se pregătea să încarce drogurile. Submarinul se afla la 20 km de plajă şi la câţiva metri adâncime. Acesta este al treilea submarin de acelaşi tip descoperit şi capturat de poliţie în regiune începând din anul 2005. Metoda a devenit una dintre cele mai utilizate de narcotraficanţi pentru a-şi transporta substanţele ilicite în diverse locuri din America Centrală şi SUA.

Grămezi de bani pentru partide

Traficanţii de droguri nu beneficiază doar de sprijinul poliţiei. În martie anul trecut, autorităţile mexicane s-au lăudat că au făcut cea mai mare captură de bani din toate timpurile - 207 milioane de dolari. Impresionanta sumă de bani a fost găsită în locuinţa omului de afaceri sino-mexican Zhenli Ye Gon, acuzat de trafic cu pseuodoefedrină.

Arestat la începutul săptămânii trecute de agenţii Biroului Federal de Investigaţii, acesta susţine că banii găsiţi în vila sa ar fi fost un fond secret al Partidului de acţiune naţională, al preşedintelui Calderon (foto), fond constituit în campania electorală din 2006. Omul de afaceri a mai afirmat că banii urmau să fie folosiţi pentru cumpărarea de arme şi finanţarea de atacuri teroriste. Prins pe picior greşit în acest scandal, preşedintele mexican a replicat imediat că aceste acuzaţii sunt poveşti de adormit copiii.

Şapte familii îşi dispută zonele de influenţă

Deşi guvernul mexican anunţă periodic noi şi noi măsuri împotriva traficanţi-lor, aceştia au reuşit să se infiltreze nestingheriţi în societatea mexicană, inclusiv în armată şi poliţie. Sub privirile îngăduitoare ale unor politicieni, narcotraficanţii duc o luptă acerbă pentru teritorii.

Zona cea mai disputată de traficanţii din Mexic este Michoacán, statul în care s-a născut preşedintele Felipe Calderón. În această regiune strategică pentru majoritatea cartelurilor au avut loc cele mai sângeroase confruntări între bandele rivale. Legea o face aici cartelul din Milenio, condus de fraţii Valencia Cornelio. Situat în apropierea frontierei, Michoacán a atras şi alte organizaţii originare din statele Guerro, Jalisco şi Sinaloa. Liderii mafiilor au şi motive să nu cedeze lupta, pentru că regulile vor fi făcute de cel care va domina această zonă.

Iar cum Michoacán este o poartă de intrare pentru drogurile care vin din Columbia, cartelul din Golf şi-a aruncat în luptă "trupele de elită", formate din foşti poliţişti şi soldaţi, pentru a obţine un control cât mai mare asupra zonei. Joaquin "El Chapo" Guzman, şeful cartelului din Sinaloa, cel de-al doilea ca importanţă din Mexic, a râvnit şi el la un teritoriu în acest stat. Dar Guzman nu s-a mulţumit numai cu atât, astfel că a reuşit să ocupe şi statele Guerro şi Jalisco. Tot liderul cartelului din Sinaloa s-a impus şi în statul Colima şi Nuevo Leon, unde i-a declarat război lui Osiel Cardenas Guillen, şeful cartelului din Golf.

Poliţia, în slujba traficanţilor

În statul Tijuana, situat la frontiera mexicano-americană, traficanţii îşi văd liniştiţi de afaceri. Şi aceasta deoarece poliţia din Tijuana apără interesele narcotraficanţilor din zonă de mai bine de 30 de ani. La început, oamenii legii au susţinut din răsputeri activităţile familiei Arellano, aflată la conducerea cartelului din Tijuana. Situaţia este cu totul alta acum, pentru că în regiune au început să se impună şi cartelurile din Juarez şi Sinaloa.

Cu gândul la recompensele generoase oferite de liderii cartelurilor, poliţiştii lucrează atât pentru organizaţiile locale, cât şi pentru bandele rivale. Experţii susţin că protecţia acordată de poliţişti traficanţilor explică şi reglările de conturi din zonă, unde cel mai mare număr de victime este înregistrat printre oamenii legii.