Merkel, preşedintele Europei?

Fostul preşedinte francez, Valery Giscard d'Estaing, vede în cancelarul german pe viitorul lider al Uniunii Conform noului Tratat al UE, aflat în plin proces de ratificare de către statele

Fostul preşedinte francez, Valery Giscard d'Estaing, vede în cancelarul german pe viitorul lider al Uniunii

Conform noului Tratat al UE, aflat în plin proces de ratificare de către statele membre, până la sfârşitul anului ar trebui să fie ales preşedintele Uniunii. Negocierile pentru acest post au început deja, fiind vehiculate mai multe nume.

Până acum câteva săptămâni, fostul premier Tony Blair părea că are cele mai multe şanse, dar presa a relatat că un acord secret între Londra, Paris şi Berlin l-a scos pe acesta din cursă. Fostul preşedinte francez Valery Giscard d'Estaing susţine că un bun şef al UE ar fi cancelarul german Angela Merkel.

Înfiinţat prin noul document de căpătâi al comunităţii "Celor 27", funcţia de şef al Consiliului European va înlocui preşedinţia semestrială a UE. El urmează să fie ales de şefii de stat şi de guverne, mandatul său fiind de doi ani şi jumătate, cu posibilitatea reînnoirii lui o singură dată. Ca sarcini principale, viitorul preşedinte urmează să pregătească summiturile şi va reprezenta Uniunea pe scena mondială.

Viitorul preşedinte nu poate să ocupe în acelaşi timp o altă funcţie la nivel naţional. Postul este însă extrem de controversat din mai multe puncte de vedere. Statele mici şi mijlocii ale UE au respins încă de pe vremea negocierilor asupra Constituţiei europene crearea acestei funcţii, temându-se că preşedintele va reprezenta doar interesele ţărilor mari.

Negocieri intense între "Cei 27"

Alegerea viitorului preşedinte va depinde de definiţia exactă a postului, care face obiectul unor discuţii intense între partizanii unei funcţii modeste, care să nu îi pună în umbră pe şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre, şi cei care vor o personalitate de prim rang, pentru a da Uniunii o mai mare vizibilitate în UE.

Rândul nemulţumiţilor este, de asemenea, îngroşat de şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, care s-a declarat îngrijorat, în repetate rânduri, de faptul că noul post ar putea să mute centrul de putere de la instituţiile UE spre statele membre.

Numele vehiculate cel mai adesea până în prezent sunt cel al premierului luxemburghez Jean-Claude Juncker, al premierului danez Anders Fogh Rasmussen, al premierului irlandez demisionar Bertie Ahern şi al fostului premier britanic Tony Blair.

Săptămâna aceasta, Giscard d'Estaing, personalitatea care a prezidat Convenţia care a redactat proiectul Constituţiei europene, respins în 2005 prin referendum de francezi şi olandezi, mai face o propunere: Angela Merkel, actualul cancelar german.

Profilul viitorului şef al UE

"Sunt posibile două tipuri de preşedinţi. Primul profil este cel al unui <> . Va fi un bărbat sau o femeie cu experienţă, care nu va avea probabil decât un mandat de doi ani şi jumătate şi care va institui sistemul, va fixa regulile şi climatul, aproape cum a făcut George Washington", primul preşedinte al Statelor Unite, explică Giscard d'Estaing, într-un interviu acordat cotidianului belgian Le Soir.

"Al doilea profil este cel al preşedintelui operaţional: cel care ar anima sistemul şi i-ar da impulsurile necesare. În această categorie, am putea să ne gândim la Angela Merkel. Ea este la originea marilor compromisuri europene de anul trecut", remarcă el.