Kosovo declanşeză anticipate în Serbia

Criza guvernamentală de la Belgrad, instalată în urma declarării independenţei Kosovo, pare a se apropia de final. Premierul Vojislav Koştuniţa şi-a anunţat sâmbătă demisia şi a cerut

Criza guvernamentală de la Belgrad, instalată în urma declarării independenţei Kosovo, pare a se apropia de final. Premierul Vojislav Koştuniţa şi-a anunţat sâmbătă demisia şi a cerut organizarea de alegeri legislative anticipate.

"Guvernul sârb nu mai are o politică uniformă cu privire la o problemă importantă pentru viitorul ţării: Kosovo. Un astfel de guvern nu poate funcţiona", şi-a motivat Koştuniţa înaintarea demisiei. Premierul sârb a convocat pentru azi o reuniune a executivului în cursul căreia se va decide dizolvarea parlamentului şi convocarea de alegeri legislative, a mai spus Koştuniţa. Potrivit AP, Koştuniţa va solicita ca alegerile anticipate din Serbia să aibă loc în data de 11 mai.

Premierul Koştuniţa a demisionat

Vojislav Koştuniţa i-a acuzat pe membrii executivului de la Belgrad cu vederi prooccidentale că nu
i-au sprijinit eforturile destinate păstrării provincia Kosovo în interiorul Serbiei. În timp ce premierul demisionar susţine în continuare că Serbia nu poate adera la Uniunea Europeană dacă statele membre care au recunoscut independenţa Kosovo nu îşi reconsideră poziţia, exponenţii partidelor proeuropene din coaliţia guvernamentală de la Belgrad afirmă că viitorul european al Serbiei nu ar trebui grevat de statutul Kosovo.

Decizia lui Vojislav Koştuniţa de a demisiona îl pune pe acesta în dispută deschisă cu preşedintele prooccidental Boris Tadic, care a obţinut un nou mandat în urma alegerilor din 3 februarie. Partidul Democratic al Serbiei (DSS), condus de Koştuniţa, a anunţat recent că va susţine rezoluţia Partidului Radical Sârb (SRS), pe care acesta intenţiona să o înainteze Parlamentului de la Belgrad.

Documentul cerea Uniunii Europene să confirme în mod "clar şi fără ambiguităţi" integritatea teritorială a Serbiei ca o condiţie fundamentală pentru viitoarea aderare la UE. La începutul acestei săptămâni, Partidul Democratic (DS), al preşedintelui Tadic, şi partenerul său liberal G17 Plus s-au opus rezoluţiei, care a fost respinsă în şedinţa de guvern.