Îngrijorările NATO legate de un posibil război cu Rusia

Comportamentul preşedintelui rus, Vladimir Putin, este tot mai imprevizibil, mai ales după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, în martie 2014. În prezent, nimeni nu poate prezice ce ar face liderul de la Kremlin în caz de provocări sau de oportunităţi. În acest context, oficiali militari din Occident nu exclud posibilitatea izbucnirii unui război în Europa. Poate NATO să-şi apere membrii în eventualitatea unei ofensive ruseşti?

După anexarea peninsulei Crimeea şi izbucnirea insurgenţei separatiste proruse în regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk, Pentagonul a început să ia în serios posibilitatea unor noi ameninţări de acest fel în ţări din estul şi centrul Europei. Oficiali militari americani sunt îngrijoraţi în special de o posibilă ofensivă rusească împotriva celor trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Letonia, singurele foste republici sovietice membre NATO. Potrivit unor estimări, ţările baltice pot fi ocupate în numai 2-3 zile, iar, în cazul unei astfel de provocări, NATO, care este obligată să-şi apere membrii, nu ar reuşi să intervină la timp pentru a oferi o ripostă pe măsura atacului, scrie în Forbes Loren Thompson, expert în problematici de securitate, subliniind că a discutat pe această temă cu oficiali de la Pentagon.

„În anumite circumstanţe, Putin ar putea învinge forţele Alianţei şi bulversa ordinea fragilă stabilită în Europa după destrămarea Uniunii Sovietice“, avertizează Thompson.

„Întregul flanc estic al NATO este vulnerabil unei invazii“ şi Europa ar putea fi pusă în faţa „faptului împlinitׅ“, consideră expertul american, explicând cum s-a ajuns în această situaţie.

Pe de o parte, armata americană ar putea întâmpina dificultăţi în cazul unui conflict major. De 15 ani, militarii americani sunt implicaţi în combaterea unor organizaţii teroriste, care, spre deosebire de marile puteri, nu luptă cu tancuri şi avioane de atac. Mai mult, pe fondul combaterii terorismului, prezenţa americană în cadrul NATO în Europa a fost redusă la două brigăzi uşoare, în timp ce trupele la sol s-au obişnuit să lupte cu sprijin aerian.

Pe de altă parte, Rusia, o putere terestră, are avantajul proximităţii şi absenţei obstacolelor naturale. De fapt, Rusia şi-a concentrat majoritatea trupelor şi elementelor aeriene şi balistice în partea sa de vest şi ar putea acţiona rapid. Strategii americani nu cred într-o dominaţie aeriană a Moscovei în caz de conflict. În schimb, ei sunt îngrijoraţi în legătură cu posibile succese aeriene sporadice suficiente pentru excluderea forţelor tactice.

Totodată, Moscova a dezvoltat arme convenţionale tot mai sofisticate, în timp ce Washingtonul şi aliaţii săi nu au investit suficient în acest domeniu. În plus, oficiali americani recunosc faptul că Rusia ar putea avea capacităţi mai mari decât NATO în ceea ce priveşte războiul cibernetic şi războiul hibrid.

Rusia avertizează că poate distruge elementele antibalistice din România şi Polonia

Oficiali de la Moscova au avertizat de mai multe ori că Rusia deţine rachete care pot distruge orice element antibalistic instalat de Statele Unite în Europa. Aceste avertizări s-au înmulţit odată cu apropierea termenelor stabilite pentru instalarea sistemelor antibalistice în România şi Polonia. Baza de la Deveselu găzduieşte deja  o parte a scutului antirachetă.

În acest context, generalul Serghei Siver a semnalat că armata rusă a instalat sisteme de rachete termonucleare intercontinentale de tip RS-24 Iars (SS-27 Mod 2, potrivit terminologiei NATO) la sud-vest de Moscova.

„Regimentul de rachete de la Kozelsk a fost plasat în stare deplină de luptă“, a declarat generalul Serghei Siver, comandantul Unităţii de rachete Vladimir. „Principala caracteristică a acestui sistem este capacitatea de a distruge orice sistem de apărare antirachetă şi producerea de daune ample inamicului“, a subliniat el.

Rachetele termonucleare intercontinentale de tip RS-24 Iars au o rază de acţiune de circa 11.000 de kilometri şi viteza maximă de 24.500 de km/h.

Miercurea trecută, şeful Forţelor strategice ruse, generalul Serghei Karakaiev, a avertizat la rîndul său că sistemele antirachetă instalate în România şi Polonia nu vor rezista rachetelor ruseşti.

„Evaluările specialiştilor arată că sistemele antirachetă americane aflate în curs de instalare nu vor putea rezista unui atac intens efectuat de unităţi strategice ruse“, a spus Karakaiev, citat de agenţii de ştiri ruse, în timp ce Vladimir Putin avertizează că Rusia va continua să-şi modernizeze arsenalul nuclear.