Scutul antirachetă de la Deveselu, funcţional de vineri. Ministrul de Externe: Nu este o ameninţare pentru Rusia
0
Scutul antirachetă de la Deveselu a fost inaugurat, vineri, printr-o ceremonie susţinută la sediul Ministerului de Externe şi la care au participat oficiali români şi americani, dar şi reprezentanţi ai NATO. Până în martie 2016, la baza militară se vor efectua teste, astfel încât la acea dată scutul să devină complet operaţional.
La ceremonie a participat şi ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, care a declarat că acest scut este conceput împotriva ameninţărilor din afara continentului european şi nu este vizată Federaţia Rusă.
Acesta a mai precizat că finalizarea scutului a presupus un efort instituţional complex.
„Dezvoltarea scutului antirachetă a presupus un efort instituţional complex, urmărit consecvent pe tot parcursul său, de la negocierea pe parcursul a şapte luni a acordului dintre România şi SUA, privind amplasarea în România a sistemului împotriva rachetelor balistice, până la intrarea în vigoare acum patru ani. Ulterior, în faza de implementare, au fost negociate şi convenite 14 aranjamente de implementare sau amendamente la aranjamentele existente deja în baza acordului privind activităţile forţelor SUA, staţionate pe teritoriul României”, a spus Comănescu, citat de Mediafax.
Din perspectiva României, participarea la sistemul antirachetă reprezintă un angajament strategic, susţinut de întreaga clasă politică şi de opinia publică, a afirmat Comănescu, subliniind că este un moment de maximă importanţă pentru România, SUA şi NATO.
Ministrul de Externe a adăugat că scutul de la Deveselul este o dovadă de consolidare a parteneriatului strategic România - Statele Unite ale Americii, parteneriat pe care autorităţile române îl doresc extins şi în alte domenii, mai ales cel economic.
Comănescu: Scutul, folosit doar în scopuri defensive
„Acesta reflectă nivelul superior al relaţiei bilaterale cu SUA, la aniversarea a 135 de ani de relaţii bilaterale şi consolidează, în acelaşi timp, profilul României în cadrul NATO. Ne bucurăm, astfel, de o excelentă materializare a dimensiunii de securitate a parteneriatului strategic româno-american pe care o dorim extinsă şi în celelalte domenii, cu precădere, în cel economic", a spus şeful diplomaţiei de la Bucureşti.
Comănescu a reafirmat „caracterul exclusiv defensiv al scutului antirachetă”, precizând că acesta nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse şi va fi utilizat doar în scopuri defensive, în faţa ameninţărilor din afara continentului.
„Tehnologiile balistice pot fi folosite pentru proiecţia forţei, ameninţarea cu forţa sau pentru a exercita presiune politică. Evoluţia de securitate fluidă şi, uneori, neaşteptată la care asistăm, astăzi, ne stimulează să acordăm atenţie suplimentară acestui domeniu şi să ne apărăm corespunzător. Doresc să insist asupra caracterului exclusiv defensiv al apărării antirachetă. (...) Apărarea antirachetă este defensivă şi vizează ameninţări cu rachete balistice din afara spaţiului euroatlantic. Vreau să reiterez cu toată forţa şi foarte clar, sistemul antirachetă nu este împotriva Federaţiei Ruse”, a explicat ministrul Comănescu.
Acesta a ţinut să mai precizeze că, în perspectivă, facilitatea antirachetă de la baza militară Deveselu va fi integrată în capabilitatea NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, până la summit-ul aliaţilor de anul viitor, din Polonia.
„Pentru România, sistemul antirachetă va întări securitatea naţională atât direct, prin protecţia pe care o asigură teritoriului naţional, cât şi indirect, sistemul având un important rol de descurajare" a conchis ministrul.
Hans Klemm: Scutul este menit să contracareze ameninţările venite din afara Europei
Acest lucru a fost întărit şi de ambasadorul SUA în România, Hans Klemm.
„Aş vrea să clarific pentru ce anume a fost construit acest sistem antirachetă şi, mai important, pentru ce nu a fost construit. În primul rând, sistemul antirachetă de la Deveselu este menit să contracareze ameninţările venite din afara Europei. Aşa cum a spus şi domnul ministru Lazăr Comănescu, nu este, repet, nu este, îndreptat împotriva Rusiei şi nici nu deţine capabilităţi menite să ameninţe Rusia", a subliniat ambasadorul SUA la Bucureşti Hans Klemm.
Hans Klemm a afirmat că acest lucru a fost explicat şi Federaţiei Ruse, anterior, în repetate rânduri.
Ambasadorul SUA la Bucureşti a declarat că toate construcţile militare majore ale facilităţii antirachetă de la Deveselu au fost finalizate, sunt operaţionale şi au fost realizate cu un buget mai mic decât cel prevăzut.
În discursul său, Hans Klemm a recunoscut eforturile celor care au contribuit la realizarea capabilităţii tehnice a scutului antirachetă, ale fostului ministru de Externe Bogdan Aurescu, precum şi ale oficialilor americani şi români, care „au muncit neîntrerupt pentru a se asigura că lucrările de construcţiie ale sistemului antirachetă vor fi finalizate la timp".
Potrivit ambasadorului SUA la Bucureşti, celebrarea „pietrei de hotar" a scutului antirachetă de la Deveselu, faza a doua a Abordării Europene Adaptative în Etape, este „cel mai bun exemplu al faptului să relaţiile bilaterale militare dintre SUA şi România sunt deosebite".
Marcarea capabilităţii tehnice a facilităţii antirachetă de la baza Deveselu arată, potrivit, lui Hans Klemm, faptul că în cadrul NATO, atunci când partenerii lucrează împreună, „cu profesionalism şi determinare, nimic nu este imposibil de realizat".
Rolul scutului antirachetă
Baza americană de la Deveselu este doar parte din proiectul de apărare antirachetă. Scutul are rolul de a apăra America şi aliaţii săi de rachete balistice lansate de inamici. Pentru a putea funcţiona, aceasta are nevoie de radare şi de rachete performante care să le poată urmări şi distruge pe cele ale inamicului, arată Digi24.
Proiectul a presupus construirea a două baze terestre, una în România şi alta în Polonia. Lor li se vor alătura nave de luptă poziţionate în Marea Mediterană. În momentul în care radarele de ultimă generaţie aflate în Turcia şi Marea Britanie vor identifica o rachetă trasă de inamic, atunci proiectilele defensive ale scutului vor fi lansate pentru a distruge ţinta.
La Deveselu vor ajunge 44 de rachete, numite de specialişti - interceptori. Agenţia Americană de Apărare Antirachetă a anunţat că, pentru realizarea lor, a alocat 550 de milioane de dolari. Aceşti interceptori vor avea o autonomie de 500 de kilometri, pot să ajungă la o altitudine de 160 de kilometri şi ating viteza de 9.600 de kilometri pe oră.
La Deveselu vor fi aduşi aproximativ 150 de militari ai Armatei SUA, cărora li se vor alătura şi 350 de civili.
Se încarcă comentariile...
