Incontrolabila frontieră greco-turcă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Le Monde, Paris: Mobilizată timp de patru luni la porţile oraşului turc Edirne, misiunea Frontex a avut desigur un efect disuasiv asupra punctului cel mai vulnerabil al spaţiului Schengen, dar de asemenea a mutat problema.

Articol preluat din Presseurop.eu/ro, revistă a presei europene, în zece limbi.

În fiecare noapte, camioane venite din Istanbul descarcă discret zeci de migranţi la graniţa dintre Turcia şi Grecia. Regiunea care se întinde de-a lungul fluviului Mariţa [Meriç în turcă, Evros în limba greacă] rămâne una dintre principalele căi de acces clandestine spre Europa. Folosind bărci, colaci de salvare sau numai frânghii întinse între cele două maluri, bărbaţi, femei şi copii traversează apele învolburate ale fluviului care serveşte drept linie de demarcaţie. 

Comisia Europeană a prezentat marţi 24 mai un proiect de măsuri restrictive în răspuns la criticile din ce în ce mai numeroase ale statelor cele mai expuse riscului. În 2010, afluxul de imigranţi clandestini la frontieră a provocat deja "o criză umanitară fără precedent", potrivit lui Apostolos Veizer, şeful misiunii greceşti din Medici Fără Frontiere. Migranţii intrau printr-o breşă bine cunoscută, în sudul oraşului turc Edirne : o porţiune de frontieră terestră de 12 km lungime, uşor de trecut noaptea prin câmpuri. Aproape 50 000 de persoane au fost arestate în Grecia în 2010, după ce au intrat ilegal prin această portiţă în zona de liberă circulaţie Schengen, astăzi criticată în Europa. Alte câteva mii au intrat fără a fi prinşi.

Reţelele de trafic uman se adaptează repede

"Este un bulevard. Trebuie să închidem acest acces", consideră Giorgios Salamagas, şeful poliţiei din Orestias, un mic oraş de frontieră grec. Guvernul grec şi-a afirmat hotărârea sa de a construi un zid anti-migranţi pentru a astupa aceşti 12 km. Iar agenţia însărcinată cu frontierele externe ale Uniunii Europene (Frontex) a reacţionat desfăşurând, în noiembrie, 175 de poliţişti din cele 27 de state membre ale UE. 

Misiunea care s-a încheiat în martie a avut imediat un efect descurajator. Arestările de-a lungul porţiunii sensibile au scăzut cu 44%, se felicită agenţia Frontex. Dar poliţia din Orestias interceptează încă  o mie de migranţi în fiecare lună. Şi mai ales, operaţiunea foarte concentrată a împins problema mai în sud. "Desigur, reţelele de traficanţi se adaptează foarte repede", confirmă Grigorios Apostolou, directorul misiunii Frontex care a deschis un birou permanent în Atena. Frontiera se întinde de-a lungul fluviului Mariţa şi coastelor Mării Egee. Locuri de trecere mai riscante. În 2010, cel puţin 62 de oameni au murit încercând să traverseze fluviul. Corpurile sunt rareori cerute şi sunt îngropate acolo, într-o incintă încercuită cu grilaj care serveşte drept cimitir pentru migranţi, în satul Sidero, un cătun în apropiere de graniţă. 

Din partea autorităţilor turce nu există nicio indicaţie a unei scăderi în tentativele de treceri clandestine, sau a unei îmbunătăţiri ale condiţiilor de tratament al migranţilor. În sud, armata care controlează graniţele şi-a înteţit patrulele de frontieră. La postul vamal Pazarkule, soldaţii scrutează împrejurimile folosind camere termice. "Am interceptat alţi 25 de algerieni în noaptea aceasta", afirmă comandantul garnizoanei. Odată arestaţi, migranţii sunt trimişi într-una din taberele din regiune. Cea din Edirne a acceptat să-şi deschidă porţile unei misiuni conduse de deputata europeană  Helene Flautre, preşedintele Comisiei UE-Turcia. Pentru vizită, centrul de detenţie a fost pe trei sferturi golit şi curăţat de sus în jos.[...]

Versiunea completă, pe Presseurop.eu/ro.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite