Interviu Giampaolo Di Paola, preşedintele Comitetului militar NATO: „Dacă ruşii sunt sinceri, temerile lor pot fi anulate“

Preşedintele şefilor de stat major din ţările NATO, amiralului italian Giampaolo Di Paola.

Care sunt următorii paşi ai NATO în Libia. Va exista o operaţiune terestră a aliaţilor în nordul Africii?

Nu, nu va exista. Liderii politici din statele NATO au spus clar că nu avem nicio intenţie să extindem la sol operaţiunea Alianţei în Libia. Ne dorim să încheiem această operaţiune de îndată ce condiţiile de pe teren o vor permite. Nu rămânem nicio zi în plus în momentul în care Consiliul Naţional de Tranziţie, singura autoritate politică legitimă a libienilor, va prelua responsabilitatea apărării poporului libian şi a securităţii ţării. ONU va susţine reconstrucţia Libiei. Dacă va exista o cerere din partea autorităţilor de la Tripoli - însemnând un cadru care are legitimitate - suntem gata să-i sprijinim în domeniul reformei în domeniul securităţii. Însă acest lucru s-ar realiza în termenii unui parteneriat, nu al unei misiuni a NATO în Libia.

Deci este posibilă o operaţiune de menţinere a păcii în nordul Africii?

Nu este nevoie de o operaţiune de păstrare a păcii în Libia. Consiliul Naţional de Tranziţie din Libia nu consideră necesară o astfel de misiune a NATO, nici chiar a Naţiunilor Unite. Nici ONU nu se are această intenţie pentru că este încrezătoare că libienii vor reuşi să menţină controlul cu propriile capabilităţi. NATO ar putea însă să-i ajute pe libieni, dacă ne-o cer ei, să-şi reconstruiască structurile de securitate.

Care este noua viziune a NATO asupra relaţiilor cu Rusia, încluzând proiectul scutului antirachetă?

La summitul de la Lisabona, în care s-a adoptat noul concept strategic al NATO, a existat şi un consiliu NATO-Rusia, la care a participat preşedintele rus Dmitri Medvedev. Atunci a existat o declaraţie comună a celor 29 de lideri - ţările NATO şi Rusia - să coopereze pe bazele unui parteneriat strategic serios şi de durată (inclusiv în proiectul scutului antirachetă). Dacă vrei să lucrezi pentru un parteneriat strategic şi dacă faci ceea ce spui şi aplici ceea ce este scris în declaraţia comună, înseamnă că vrei să ai o relaţie serioasă, bazată pe cooperare cu Rusia, care acoperă şi colaborarea în problema sistemului de apărare antirachetă. Noi am spus clar Rusiei că suntem gata să cooperăm (n.r.- şi în acest domeniu). Sperăm ca Moscova să dea un răspuns favorabil, într-un mod realist. Există moduri de a lucra împreună şi fără pre-condiţia unui sistem de apărare antirachetă comun. Noi am spus clar că NATO va dezvolta acest sistem antirachetă pentru că noi credem că există un pericol. Suntem gata să lucrăm împreună cu Rusia. Vom găsi o formulă de cooperare cu capacităţile pe care le are Federaţia Rusă. Sperăm să primim un răspuns pozitiv.

Totuşi de ce este Rusia atât de vocală, dacă NATO şi SUA asigură că acţionează cu transparenţă?

De ce mă întrebaţi pe mine. Ar trebui să-l întrebaţi pe Dmitri Rogozin, care este trimisul special al preşedintelui Medvedev pe problema scutului antirachetă şi ambasadorul Federaţiei la NATO. Presupun că ruşii au anumite îngrijorări, care trebuie clarificate. Iar dacă sunt sinceri există toate condiţiile ca temerile lor să fie anulate.

Cum afectează măsurile de austeritate aplicate în Apărare de SUA şi statele europene misiunile NATO în Afganistan?

Misiunea în Afganistan este un angajament pe termen lung. La reuniunea miniştrilor Apărării am primit reconfirmarea din partea celor 15 state participante la ISAF că vom duce mai departe tranziţia în Afganistan şi că şi în momentul în care forţele afgane vor prelua complet controlul în 2014 vom continua să sprijinim autorităţile afgane. Nu cu această componentă puternic militară de acum, dar vom fi prezenţi şi atunci. Afganistanul trebuie să ştie că nu este abandonat. Şi cred că în ciuda dificultăţilor (n.r.- financiare) cu care se confruntă statele ne vom respecta angajamentul. Rămânem.

Cum vedeţi participarea românească la misiunea din Afganistan?

Contribuţia românească este importantă nu doar pentru dimensiunea efectivelor mobilizate în Afganistan ci şi pentru înaltul profesionalism al soldaţilor români. Suntem recunoscători României pentru ceea ce face în Afganistan şi ne pare foarte rău pentru pierderile de vieţi umane pe care le-a suferit ţara.

Care este pericolul principal în Afganistan, reţeaua Haqqani, talibanii?

Considerăm pericol tot ceea ce afectează guvernul afgan, organizând, atacuri nesemnificative din punct de vedere tactic, dar care sunt spectaculoase, care provoacă suferinţă mai ales populaţiei afgane. Clanul Haqqani şi talibanii sunt deopotrivă periculoşi pentru că ei continuă să ucidă oameni din propriul popor, detonând bombe improvizate, organizând atacuri sinucigaşe, care nu ţin cont de nimic. Îmi poate spune cineva la ce este bun să incendiezi un autobuz plin cu copii care merg la şcoală? Este clar că afganii nu mai vor să fie conduşi de talibani. Talibanii sunt şi ei afgani, dar trebuie să renunţe la arme, la atacurile ucigaşe, să se reintegreze în societate.Unii dintre ei se află deja în acest proces de reintegrare. Depinde de ei dacă vor să facă parte din societatea afgană. Dacă vor accepta incluziunea socială sunt convins că autorităţile afgane îi vor primi înapoi. Nu o spun eu o spune preşedintele Karzai, că primeşte înapoi pe oricine respectă constituţia şi poporul afgan. Talibanii trebuie să renunţe la acest mod nebunesc de a face rău propriului popor. Trebuie spus, că reconcilierea nu o facem noi, ci poporul şi guvernul afgan.

Zilele trecute, la împlinirea zece ani de la lansarea misiunii NATO în Afganistan, am existat multe voci critice asupra realizărilor. Aţi spune că este un succes?

Misiunea din Afganistan este de departe cea mai dificilă şi complexă misune a NATO. Eforturile, resursele şi angajamentul pe care le-am avut în ultimii ani şi care au produs schimbarea nu au existat de la bun început. Au fost ani în care nu a existat această hotărâre şi de aceea situaţia a evoluat într-o direcţie greşită. Acum, suntem pe drumul cel bun, în plin proces de tranziţie. Astăzi 25% din populaţie ia parte la acest proces, înainte de sfârşitul anului, probabil în noiembrie jumătate din populaţie va participa la tranziţie. Noi investim mult în armata şi poliţia afagane ca ele să fie capabile să-şi protejeze propriul popor. Criticile pe care le aud privind realizările în Afganistan - şi desigur oricine are dreptul să critice - pierd din vedere esenţialul: situaţia în Afganistan s-a schimbat radical în ultimii ani.

Cum este văzută disponibilitatea României de a primi elemente ale scutului antirachetă?

Contribuţia României este importantă, ţara dumneavoastră primeşte unul dintre elementele-cheie ale sistemului, elementul-activ, rachetele care ar intercepta ameninţarea care nu ar veni din Est, ci din sud şi sud-est. Acceptul guvernului român de a găzdui pe teritoriul ţării componente ale scutului reconfirmă faptul că România este un membru puternic al NATO.