Genocidul armean provoacă turbulenţe

Rezoluţia Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului american privind „genocidul" armean reprezintă începutul unei perioade dificile şi dureroase pentru toţi cei care doresc soluţii paşnice pentru probleme regionale.

Turcia a replicat prin chemarea pentru consultări a ambasadorului său de la Washington.Pe când era senator, actualul lider de la Casa Albă, Barack Obama, a sprijinit precedentele rezoluţii armene şi l-a acuzat pe fostul preşedinte George W. Bush pentru că s-a opus. Vicepreşedintele Joe Bidden şi secretarul de stat Hillary Clinton au fost şi ei de partea armenilor în trecut, la fel ca cei mai mulţi dintre democraţi, majoritari acum în Congres.

Întrebarea este ce se va întâmpla de acum înainte. Turcia identifică trei obstacole în calea normalizării relaţiilor cu Armenia, printre care lipsa de interes a Erevanului faţă de soluţionarea conflictului din Nagorno-Karabah. De cealaltă parte, Armenia nu pare dispusă la concesii după votul de joi al comisiei Senatului american. Oficialii armeni prezenţi în Congres la momentul votului apreciază că au acum suporteri necondiţionaţi ai cauzei lor, printre ei Nancy Pelosi, preşedinta Camerei Reprezentanţilor, şi Steny Hoyer, liderul majorităţii democrate din aceeaşi Cameră.

E greu de crezut că, în aceste condiţii, va veni vreo propunere pozitivă din partea autorităţilor turce furioase. La ce ne putem aştepta? Ankara îşi va înăspri retorica, în timp ce Washingtonul va folosi rezoluţia Senatului pentru a pune şi mai multă presiune asupra Turciei, sperând că aceasta va continua procesul de normalizare a relaţiilor cu Armenia. S-ar putea să fie nevoie să ne strângem şi mai tare centurile pentru că vom intra într-o zonă de turbulenţe. Când vor lua sfârşit turbulenţele, nimeni nu poate prezice, nici măcar guvernele de la Washington, Ankara sau Erevan. Să sperăm că nu vor scăpa de sub control.