FMI, Bucureşti, Budapesta

Nu dispun de prea multe informaţii cu privire la modalităţile de negociere ale FMI, dar presupun că au fost mai miloşi cu România decât cu noi, deoarece noi încălcăm de multă vreme prevederile comunitare cu privire la deficitul bugetar, a declarat un important economist ungur, fost preşedinte al Băncii Naţionale.

Deunăzi, FMI le-a dat posibilitatea românilor ca anul acesta deficitul lor să se cifreze la 6,8 la sută din PNB. În schimb, la noi se duc discuţii cu privire la depăşirea cu puţin a deficitului de 3,8 la sută, respectiv ca la anul sau mai târziu, nivelul să ajungă sub trei la sută. Potrivit economistului, situaţia guvernului român este diferită faţă de cea a celui maghiar, deoarece, din cauza cotării mai proaste a României, creditele obţinute sunt mai scumpe.

Ne-am adresat şi centrului de la Washington al FMI. Organizaţia ne-a răspuns în patru puncte. Au fost mai indulgenţi cu ţinta de deficit a României din cauza deteriorării semnificative a perspectivelor economice, în timp ce pentru Ungaria prognozele de creştere au fost corectate în sus. Când s-au analizat ţintele de pierdere, România a apelat la măsuri fundamentale şi nu temporare de corectare, de pildă a crescut TVA cu cinci la sută, a redus substanţial salariile în sectorul public şi programele de asistenţă socială. Oficialii unguri nu se gândesc la aşa ceva.

Se pare că la Bucureşti armonia cu FMI este mai mare decât la Budapesta. Potrivit premierului Emil Boc, este garantată de-acum suma aferentă din decembrie, convenită prin acordul de creditare cu FMI (900 de milioane de euro), aceasta fiind acceptată de directoratul Fondului încă la sfârşitul lui iunie, iar banii au fost transferaţi luna trecută... Cea de a cincea tranşă a FMI din iunie devenise problematică deoarece se părea că deficitul României va ajunge la 9,1 la sută, astfel că FMI a cerut reduceri drastice de cheltuieli. Bucureştiul a fost nevoit să reducă salariile din sectorul bugetar cu 25 la sută şi, deoarece Curtea Constituţională a considerat anticonstituţională reducerea pensiilor, să majoreze TVA de la 19 la 24 la sută.

FMI vrea acum să obţină respectarea promisiunilor guvernului, respectiv reducerea pensiilor de lux şi a numărului angajaţilor din sectorul public, elaborea sistemului salarial unitar, majorarea colectării impozitelor şi raţionalizarea finanţării consiliilor locale şi a sistemului de sănătate.